Împreună cu
Anda Ghiran, semnam un articolul publicat de Cariere,
în care explicam necesitatea ca România să se implice în definirea unei scheme
de tipul „Garanţie pentru tineret˝, concept propus de instituţiile europene, pe
baza unei propuneri a Comisiei Europeane.
Redau în
continuare integral acest material:
...............
De multe ori ne
întrebăm ce face Uniunea Europeană pentru oamenii de acasă, pentru viaţa lor de
zi cu zi, pentru grijile, nevoile şi fericirile lor. Iniţiativa explicată în acest articol este un exemplu foarte bun în acest
sens.
În prezent,
tinerii din Europa depun eforturi considerabile pentru găsirea unui loc de
muncă sigur şi în domeniul studiilor efectuate. Cei mai mulţi acceptă
compromisuri de joburi mai prost plătite, temporare, sau care nu au nimic de a
face cu sectorul lor de expertiză. Această situaţie dificilă s-a agravat pe
fondul crizei economice actuale, iar tinerii au devenit de cele mai multe ori
cei dintâi în deciziile de a fi disponibilizaţi şi ultimii a fi angajaţi. Criza
face ca mii de tineri să nu îşi găsească un loc de muncă şi câteva sute să fie
mulţumiţi cu puţin, doar pentru că având în vedere situaţia existentă ar
trebuie să se considere „norocoşi˝. A avea un job este prioritatea tinerilor de
acum, a-ţi plăcea jobul devine un lux pentru cei mai mulţi.
Ba mai mult,
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) indica recent absenţa oricărei
tendinţe de scădere a şomajului în următorii ani şi, în special, numărul
îngrijorător de peste 7,5 milioane de tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani
care nu sunt încadraţi profesional şi care nu urmează niciun program
educaţional sau de formare.
În acest
context, foarte recent, instituţiile europene au adoptat conceptul de „Garanţie
pentru tineret˝. Potrivit propunerii făcute la bază de către Comisia Europeană,
„Statele membre ar trebui să se asigure că tinerii beneficiază de o ofertă de
muncă de calitate, de un program de formare continuă, de o ofertă de ucenicie
sau de un stagiu în termen de patru luni de la ieşirea din sistemul de
învăţământ sau de la pierderea locului de muncă.”
În prezent,
România şi celelalte 27 de state membre definesc cele mai potrivite strategii
pentru implementarea schemei „Garanţie pentru tineri˝, începând cu ianuarie
2014.
În cadrul
Consiliului European de la Bruxelles, liderii europeni au convenit ca mecanismele
financiare existente la nivelul UE să fie mobilizate pentru o acţiune imediată
în vederea stimulării ocupării tinerilor şi combaterea şomajului. În acest
sens, la nivelul Uniunii, direcţionarea acestor instrumente trebuie realizată
într-o manieră coordonată, în special către regiunile în care şomajul în rândul
tinerilor se află la un nivel ridicat, dar şi pentru zonele care se confruntă
cu o rată scăzută a ocupării în rândul tinerilor.
Şefii de stat
şi de guvern au pus accent pe încurajarea IMM-urilor, ca motor de creare de
locuri de muncă pentru tineri, au subliniat importanţa avansării finanţării
(frontloading) şi a utilizării rapide a fondurilor puse la dispoziţie statelor
membre. Au afirmat că soluţiile identificate trebuie să fie în
primul rând implementabile. S-a accentuat importanţa Serviciilor Publice de
Ocupare şi a creării unei reţele europene ale acestora.
Un model foarte
bun, asemănător programului „Garanţie pentru tineri˝ în sensul în care tinerilor
li se oferă un loc de muncă, de ucenicie, un stagiu sau posibilitatea de a-şi
continua studiile este deja pus în practică în Finlanda. Folosind o experienţă
îndelungată în domeniul garanţiilor pentru tineret, guvernul finlandez doreşte
ca noua garanţie să fie mai cuprinzătoare şi cu efecte de prevenire mai
puternice. În Austria, o„garanţie de formare˝ a fost înfiinţată în anul 2008
pentru tinerii cu vârsta maximă de 18 ani; această garanţie este destinată
tinerilor care nu au găsit un post de ucenic/stagiu într-o întreprindere,
oferindu-le acestora posibilitatea de a-şi însuşi o meserie în cadrul unei
instituţii de practică generală.
În afară de
Finlanda şi Austria, aflăm dintr-un document de lucru al Comisiei Europene, că
iniţiative similare există şi în alte state membre, acestea având capacitatea
de a asigura succesul punerii în aplicare depline a garanţiei pentru tineret;
de exemplu în Republica Cehă, Danemarca şi Franţa. „Este vorba de programe ce
vizează ameliorarea competenţelor de gestionare a carierei şi orientarea
profesională în şcoli, orientarea în carieră, instruirea tinerilor defavorizaţi
în scopul prevenirii abandonului şcolar şi al facilitării trecerii de pe
băncile şcolii în câmpul muncii, asistenţa în căutarea unui loc de muncă, orientarea
individuală, stabilirea compatibilităţii între calificări şi posturile vacante,
acordarea de subvenţii angajatorilor, sisteme de ucenicie şi de formare
profesională˝. În România, nu există un astfel de instrument, de aceea,
implementarea „Garanţiei pentru tineret˝ necesită atenţia tuturor autorităţilor
competente. Acest program ne poate fi de foarte mare folos, dacă este
implementat cum trebuie în structura naţională. Organizaţiile de tineret pot
sprijini acest proces.
Garanţia va fi
aplicată începând dinprimele luni ale anului 2014 şi pe scurt prevede
următoarele: „Fiecărei persoane cu vârsta mai mică de 25 de ani, precum şi
proaspeţilor absolvenţi cu vârsta maimică de 30 de ani li se va oferi un loc de
muncă, un stagiu, o formare la locul de muncă, un loc de instruire sau o
perioadă în cadrul unui atelier sau posibilitatea de actualizare a
cunoştinţelor în termen de trei luni de la pierderea locului de muncă. Fiecărui
absolvent i se va asigura un loc într-o instituţie de învăţământ din ciclul
secundar superior, într-un program de formare profesională sau de ucenicie,
într-un atelier pentru tineret, într-un program de perfecţionare sau altele.˝
România, ca
stat cu 3 regiuni din 8 care se califică pentru „Garanţia pentru tineri˝, va
trebui să definească, până la finele anului 2013, o strategie prin care să
asigure pentru regiunile Centrul, Sud-Muntenia şi Sud-Est implementarea
începând cu ianuarie 2014 a unor scheme de tipul „Garanţia pentru tineri˝.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu