În ultima
corespondenţă din 2013 pentru ziarul
Prahova, am pregătit un bilanţ al anului care tocmai se încheie, amintind
evenimentele majore care au animat scena europeană.
Puteţi lectura
în continuare materialul integral:
.............
Privit prin
vizorul european, 2013 a fost marcat de alegerile naţionale în Italia, dar mai
ales de scrutinul din Germania, din luna septembrie, când toată Europa aştepta,
cu sufletul la gură, deznodământul luptei pentru funcţia de cancelar dintre
Merkel şi contracandidatul său, Peer Steinbrück. Pentru mulţi, reconfirmarea în
funcţie a doamnei cancelar era o certitudine, şi iată că aşa s-a şi întâmplat.
Merită menţionat şi faptul că, în domeniul strategic al energiei, dezvoltarea
pe plan tehnologic, competitivitatea şi accesul consumatorilor la sursele de
energie la preţuri accesibile şi stabile constituie poziţia cancelarului
Merkel.
Croaţia a
devenit a 28-a ţară a Uniunii Europene şi, imediat după data de 1 iulie, poate
nu întâmplător, se anunţa deja că Serbia va începe oficial negocierile pentru
aderare la UE. Uniunea Europeană încearcă să transmită un mesaj general,
acela că procesul de extindere a UE este ceva real, palpabil. Croaţia a devenit
cea de-a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene, egală ca statut juridic şi
politic cu toate celelalte limbi oficiale ale UE. Noua intrare a adus schimbări
şi din punct de vedere al reprezentării în instituţiile europene, Croaţia are
acum 12 deputaţi europeni, comparativ cu România care are 33. Un nou fotoliu de
comisar a fost alocat Croaţiei, acesta fiind ocupat de Neven Mimica, care se
ocupă de portofoliul Protecţiei Consumatorilor. În Consiliu, Croaţia deţine 7 voturi, la fel ca Danemarca, Irlanda,
Lituania, Slovacia şi Finlanda, în timp ce România are 14. Croaţii vor putea
participa la concursurile EPSO pentru funcţionari, iar în următorii 4-5 ani,
Croaţia va umple probabil cota de ţară cu funcţionari europeni veniţi din
această ţară.
Marea Britanie
a ameninţat în repetate situaţii că exsită posibilitatea retragerii din Uniunea
Europeană, în urma unui posibil referendum, dacă renegocierea poziţiei sale nu
va fi cea dorită, iar Scoţia şi Catalonia ar putea cere independenţa, conform
discuţiilor care au apărut în ultima perioadă.
În mare parte,
marile partide europene şi-au stabilit candidaţii la funcţiile de vârf în
instituţiile europene, pentru 2014. Pe fondul crizei prelungite, şi al
măsurilor de austeritate propuse de liderii europeni, un real risc îl
reprezintă însă mişcările eurosceptice care au apărut în multe dintre statele
Uniunii Europene, s-au intensificat şi ameninţă să “acapareze” Parlamentul
European şi să distrugă Uniunea din interior.
Şi, în acest
(pre)context, în 2014, pe lângă că vom avea alegeri europarlamentare în luna
mai, intrăm într-un nou program de finanţare (2014-2020), totodată se insistă
în demersurile pentru depăşirea crizei şi combaterea şomajului, în special în
rândul tinerilor, energia şi reindustrializarea, fiind în continuare printre
priorităţi.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu