Analiză publicată în EURACTIV.ro: Un deceniu și jumătate de prezență românească la Bruxelles

Împreună cu Pavel SINKA și Alexandru ICHIM, am publicat săptămâna aceasta un articol în EURACTIV.ro. Vorbim deschis despre românii din Bruxelles-ul european și rolul lor în eficientizarea statutului de membru UE pentru România.

 

 

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, interesele naționale sunt reprezentate, alături de numărul mare de oficiali și tehnocrați și de o pătură mai puțin cunoscută: românii din organizații și companii influente din Bruxelles.

 

“Imaginea pe care România o are în fața europenilor depinde în mare măsură de fiecare român aflat peste granițe. Atât europenii, cât și românii se opresc însă de multe ori asupra aspectelor negative, subestimând realizările comune și succesele individuale care ridică România la același nivel cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene” – spunea Dana Popp, coordonatoarea primului raport despre specialiștii români din Bruxelles realizat după aderarea la Uniunea Europeană, în prezent ofițer de presă la Parlamentul European.

 

Pentru români, Bruxelles a fost, atât înaintea cât și mai ales după integrarea europeană, probabil cea mai vizibilă capitală din Europa. Puțini, însă, s-au referit la cum este văzută România de la Bruxelles şi care este reprezentarea românească în centrul Europei politice, existând un succes individual al românilor în capitala uniunii. Oameni de comunicare, traineri, directori financiari, avocați, manageri, ingineri, specialiști IT, cercetători promovează, prin munca lor, țara la Bruxelles. ”România nu duce lipsă de oameni motivați, care să o reprezinte, chiar si indirect, la Bruxelles şi care să fie capabili să pună în mișcare mecanismele europene” – arată raportul realizat de Clubul „România – UE” Bruxelles.

 

Concluzia pe care societatea românească o poate trage din studiul succesului individual al acestor persoane este că integrarea reală în Uniunea Europeană e posibilă prin efortul fiecărui cetățean român în parte.

 

Majoritatea străinilor nu știu cât de mult se pot baza pe lucrătorii români din cauza unor experiențelor negative, dar o mai bună disciplină managerială poate schimba atitudinile organizaționale. Nu există nici o îndoială că România este o țară productivă, o indicație clară este creșterea economică semnificativă. Acest lucru nu trece neobservat în cercurile de afaceri europene, însă potențialul de afaceri al României trebuie să fie mai bine promovat.

 

Deși România este bine reprezentată în instituțiile europene de la Bruxelles și are în prezent un cuvânt de spus în Uniunea Europenă, lipsește însă așa-zisul „think tank” românesc, mai multe grupuri de experți, de reflecție, pentru studiul integrării politice și economice, care să ofere sfaturi și idei cu privire la probleme politice sau economice.

 

În calitate de intermediari, acestea canalizează cunoștințele între cercetători, factorii de decizie politică și societatea civilă. Pentru a reuși, think tank-urile au nevoie de cel puțin patru elemente: idei bune, o coaliție de actori care să sprijine aceste idei, de capacitatea instituțională (inclusiv de resurse) de a cultiva și de a ghida aceste idei într-un context dinamic și de capacitatea de a profita de moment atunci este potrivit. În funcție de perspectivă, grupurile de reflecție fie îmbogățesc spațiul democratic prin efectuarea de cercetări politice și facilitarea dialogului și dezbaterii publice, fie subminează democrația prin promovarea unor politici favorizate de interese corporatiste puternice. România are nevoie să își dezvolte cât mai repede think tank-ul la Bruxelles cu experți bine ancorați în diferite domenii, care să abordeze teme de interes pentru societate.

 

 

Mulți, dar reprezentativi?

 

Din 11,5 milioane de locuitori ai țării, conform Statbel, oficiul statistic belgian, românii reprezintă cea de a doua comunitate de imigranți și al patrulea grup etnic, cu aproximativ 105 mii de persoane în 2020.

 

O parte dintre ei sunt membri ai Grupului ROMBEL, cea mai larga comunitate virtuala a românilor din Belgia, creată cu 20 de ani în urmă,  având drept scop informarea și liberul schimb de informații.

 

Clubul „România – UE” Bruxelles a jucat, de asemenea, un rol important în perioada dinaintea aderării și în anii următori, fiind frecventat mai ales de specialiști din instituții și din zona mediul de afaceri.

 

”În ceea ce privește zona de business, oamenii de afaceri din România trebuie să înțeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială națională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naționale, alegerea democratică a reprezentanților, racordarea la federațiile europene și o prezență europeană activă este cheia succesului. Prezența fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele românești cu valențe de top european” – concluzionează studiul mai sus amintit.

 

Sectorul neguvernamental din România trebuie să își dezvolte progresiv afilierea la rețelele

europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii în Bruxelles, deoarece vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.

 

Dacă analizăm sfera publică europeană, observăm o posibilă segmentare pe anumite subiecte de interes sau în jurul anumitor politici sectoriale europene. De exemplu, avem o comunitate a celor care sunt interesați de politica energetică la nivel european, care interacționează fără nici o barieră teritorială sau lingvistică. Aceste sfere publice sectoriale sunt bine articulate, având de multe ori structuri administrative puternice (precum federațiile europene) și sunt adevărate motoare ale dinamicii legislative. Aceste sfere sectoriale sunt inclusive, cuprinzând atât politicieni sau staff administrativ, experți din sectorul privat sau provenind din societatea civilă. 

 

O trecere în revistă a sferelor sectoriale arată o reprezentare neproporțională a intereselor românești în principalele entități europene reprezentative pentru diferite domenii (federații industriale, sindicate, ONG-uri, think tank, organizații de consumatori, organizații de profesii liberale, etc).

 

În domenii cu o importanță sporită în ultimii ani, cum ar fi sănătatea și energia, se constată o prezență bună, prin români în funcții de responsabilitate.

 

În ceea ce privește agricultura, transporturile sau protejarea mediului înconjurător, este loc de mai bine, iar în sectoare precum finanțele, apărarea și cercetarea este nevoie de o prezență mai activă.

 

Deloc surprinzător, la capitolul digital Româna are o reprezentativitate bună la nivelul entităților europene, la fel și în ceea ce privește educația, inclusiv prin sindicatele afiliate federației sectoriale.

 

Dan LUCA / Bruxelles