Revin astăzi pe prima pagină din Făclia cu un articol despre realitatea europeană. L-am intitulat "Strănutul (german) și răceala (europeană)".
---
Strategul în afaceri internaționale George Friedman
menționa acum vreo 10 ani că “Germania are nevoie de gazele naturale, pe care
ruşii le deţin din abundenţă, iar ruşii au nevoie de tehnologie şi expertiză,
de care Germania dispune din plin”. Tot el menționa că “Uniunea Europeană a
fost concepută cu două scopuri. Primul era integrarea Europei Occidentale
într-o federaţie cu un rol limitat, rezolvând problema Germaniei şi legând-o de
Franţa, astfel limitându-se ameninţarea războiului. Al doilea a fost crearea
unui vehicul pentru reintegrarea Europei de Est în comunitatea europeană˝.
Contextul războiului din Ucraina a impus o schimbare
fundamentală a relației dintre Germania și Rusia, iar încetinirea schimburilor
comerciale dintre aceste țări va avea un impact economic enorm asupra Europei.
Încă din vara lui 2019 erau semnele unei recesiuni tehnice în
Germania. Industria manufacturieră germană avea în iulie 2019 cea mai slabă
evoluţie din ultimii şapte ani. În decembrie 2021, se arãta cum
blocaje în lanțul de aprovizionare și al patrulea val al pandemiei de
COVID-19 încetineau considerabil economia germană, preconisandu-se
intrarea în recesiune pentru cea mai mare economie a Europei. La
începutul lunii aprilie 2022, prognozele ziceau cã Germania s-ar putea confrunta
cu o recesiune severă dacă va exista o oprire a importurilor sau a livrărilor
de gaze şi petrol din Rusia. Un embargo european imediat asupra gazelor
naturale importate din Rusia ar putea costa Germania anul acesta până la 5% din
PIB-ul său, potrivit unei estimări publicate acum două luni de Banca Centrală a
Germaniei.
Ne amintim faimoasa zicalã “Când Germania strănută,
Europa răceşte”. Criza financiară mondială a demonstrat acest lucru. Iar când
Germania sprintează, poate face să decoleze întreaga economie europeană. Dar
ce te faci când economia germană paralizează şi se prăbuşeşte?
Sunt întrebări firești, acum când încă mai avem în minte
crizele recente, fie ele financiare, pandemice sau economice. Sperăm să avem
capacitatea de a identifica soluții adaptate acestei realități. Cu siguranță
însă neprevăzutul va juca un rol enorm și în partea a doua a acestui an.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu