Un nou editorial, publicat astăzi în Făclia. Subiectul : Despre importanţa prezenței românești în structurile europene.
--
Gestionarea racordãrii României la Uniunea Europeană se face prin intermediul
politicilor sectoriale și a bine mediatizatelor fonduri europene.
Instituţiile joacă un rol de primã linie, dar și alte entități sunt chemate să
contribuie. Amintim aici sectorul de afaceri, societatea civilă,
mediul academic sau chiar și presa.
În acest material însă mă voi referi la oameni, la cei care - ajunși în poziții
cheie, la nivel european - pot chiar să facă diferența. Asta desigur,
dacă respectivii doresc implicarea pro-românească, mai ales pentru cei care
acest lucru nu intră direct în fișa postului.
În aprilie 1997, fiind ales în Comitetul Director al Asociației Studenților
Europeni (AEGEE), am coordonat timp de doi ani de la Bruxelles rețeaua din 42
de țări. Desigur nu toate centrele univesitare europene erau racordate, dar
aveam filiale cu mult în afara Uniunii Europene, inclusiv în Centrul Europei.
În România, la acea vreme, aveam birouri la București, Timișoara, Cluj și Iaşi.
Am demarat atunci un plan, repet de la Bruxelles, de a identifica
posibilitățile de extindere a asociației în România. Nu întru în
detalii tehnice, dar după 18 luni existau filiale AEGEE în 20 de centre
românești, inclusiv la Brăila, Oradea, Bacău sau Ploiești.
Din structurile de conducere europene, se pot iniția și proiecte de impact
pentru anumite regiuni. Împreună cu colega mea din Ungaria, am lansat și
organizat în Aula Magna a UBB o dezbatere despre “Relatiile
româno-maghiare în 2020”. Asta discutam în toamna lui 1998. Concluziile au fost
analizare cu mare atenție la Bruxelles, depășind cu mult cadrul politicilor de
tineret.
Cel mai tare lobby la Bruxelles nu este cel al industriei sau al societății
civile, ci este cel al țărilor membre. Da, chiar și Germania derulează
activități de lobby la instituțiile europene, în fiecare zi, cu
sute de oameni. Totul este legal și se caută din greu diverse
metode noi pentru eficientizare. Lobby-ul de țară se face de către
eurodeputați, dar și de către funcționarii europeni. Desigur, companiile
germane care au deschis un birou operațional la Bruxelles sunt implicate, așa
cum organizațiile non-guvernamentale au un astfel de obiectiv.
Există 3.000 de entități asociative la Bruxelles, majoritatea reprezentând
diverse segmente ale economiei europene. 20.000 de oameni lucrează în aceste
structuri. E o armatã de experți, care au fiecare mandatele clare de
reprezentare. În această junglă e bine să ai și tu cota națională, chiar dacă
totul pare haotic, nereglentat. În unele situații identificăm și
români influenți, bine poziționați în diverse structuri sectoriale, și ce
bine este că avem astfel de cazuri. Desigur, românii din Bruxelles-ul european
nu sunt la fel de numeroși precum nemtii, dar e loc pentru mai mult.
Există un potențial de a dezvolta această fibră
românească, atât că volum, dar și ca forță de sistem? Desigur. Totul
face parte din agilitatea unei nații, în a dezvolta şi implementa o strategie
realistă de dezvoltare. Viitor mândru țara noastră are!
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu