Am realizat recent un material
publicat de Occidentul
Românesc, în care, de aici de la Bruxelles, mi-am permis să fac câteva
previziuni pentru anul ce abia a început, atât din punct de vedere al scenei
europene, a celei româneşti, dar şi a situaţiei Diasporei.
........
După un 2012 marcat de
dezvoltãri interesante, nici 2013 nu se anunţă unul monoton. Din punct de
vedere european, criza economică continuă şi în 2013, iar impactul acesteia
influenţeazã construcţia europeană. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte
gradul de integrare europeanã. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplã
dezbatere despre viitorul instituţiilor comunitare şi eficienţa lor, mai ales
că astfel de dezbateri prind bine într-un an pre-electoral.
Spre toamnă, partidele
europene îşi vor desemna, dupã proceduri mai mult interne decât prin alegeri
primare, candiaţii pentru poziţia de preşedinte al Comisie Europene
(pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiștii
Europeni, Donald Tusk pentru EPP și Guy
Verhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru “europenele” din mai
2014 va începe încã din toamna acestui an. Forțele
europene vor urmari cu mare interes alegerile din luna septembrie din Germania.
Este foarte interesant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de
cancelar.
La mijlocul anului, Croaţia
devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la
desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar
fi o idee ca portofoliul turismului să fie acordat Croaţiei dacă se doreşte o
astfel de abordare.
Turcia, în negocieri de
aderare la UE încă din 2005, va reîncepe probabil ofensiva după pauza
prilejuită de Preşedenţia Cipriotă a UE – Turcia nu a recunoscut Ciprul, membru
al Uniunii Europene începând cu anul 2004 boicotând toate întâlnirile la nivel
înalt din cadrul UE prezidate de Cipru.
Din punct de vedere românesc,
noua guvernare a lansat deja dezbaterile pe tema unei noi Constituţii, dar şi
pe trasarea regiunilor de dezvoltare. Care vor fi aceste schimbări vom vedea în
2013. Doresc să salut ideea de a avea un
ministru pentru marile proiecte ale ţării. În noul Guvern al României,
Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional și
investiții străine este acum Dan Șova.
Era nevoie de multă vreme de aşa ceva. Spaniolii aveau încă înainte de aderarea
la UE un minister care se ocupa de acest domeniu, iar imediat după aderare,
prezentau la Bruxelles proiecte clare şi concrete. România are nevoie de o mai
bună reprezentare la Bruxelles, cred eu, mai adâncită deja cu noul guvern.
Schenghen-ul este încă o temă delicată, şi negocierile continuă, însă este o
mare realizare eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români (la
sfârsitul acestui an) în state europene în care eram blocaţi până acum.
Referitor la românii din
Diaspora, mă bucur că sugestiile noastre de la Bruxelles prind la nivelul
coaliţiei USL aşa cum subliniam când propuneam adaptarea instituţiilor
româneşti la Diaspora, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor
comunităţilor de români. Am militat public încă din 2008 pentru a avea un
ministru responsabil al Diasporei. Odată cu prezentarea componenţei noului
Cabinet, premierul Victor Ponta aminteşte şi de înfiinţarea unui post de
ministru pentru comunităţile de români din străinătate. Este foarte clar că
Ponta doreşte să implice Diaspora în dezvoltarea României. Este important însă
să fim pragmatici, un minister al Diasporei este bun, dar şi mai importantă
este eficienţa acestei noi structuri. Ministrul Cristian David a venit recent
la Bruxelles, şi-a prezentat ideile, şi cred că poate realiza liantul dintre
cei din ţară şi cei din afara României.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu