Prezentam recent
intr-un material EurActiv care sunt pozitiile nationale si cum decurg dezbaterile legate de
viitorul institutional al UE. Insist mult si pe
implicarea romaneasca in procesul reconstructiei europene.
Puteti citi in
continuare articolul integral:
.............
Odata cu
intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona in 1 decembrie 2009, au
intervenit schimbari in arhitectura institutionala a Uniunii Europene, cu
impact asupra proceselor decizionale in sfera politico-legislativa. Este insa
neclar deocamdata in ce masura aceasta reasezare este definitiva,
semnificativa, oportuna ori eficace.
Fundamentate de
aceste incertitudini, la scurt timp dupa implementarea noului tratat, au aparut
deja revendicari in sensul modificarii prevederilor acestuia, dand nastere unei
crize institutionale, care a continuat in ultima perioada cu divergentele
legate de solutionarea crizei in special din zona euro.
Pe fondul
preocuparilor pentru reducerea efectelor crizei financiare care afecteaza piata
europeana, au aparut intense dezbateri privind viitorul institutiilor europene.
Peste 10 ani Uniunea Europeana va arata diferit, total diferit de ceea ce este
in prezent, iar strategia se negociaza acum, atat la Bruxelles, cat si in
principalele capitale europeane.
Etienne
Davignon, unul dintre “parintii Europei”, sublinia recent “trebuie sa existe schimbari institutionale
pentru ca statele membre sa respecte obiectivele lor morale fata de UE, sa
accepte in special suveranitatea partajata”. “Conventia Europeana de acum 10
ani s-a organizat pe fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de
cativa ani in criza, iar datele problemei se schimba”, sublinia Davignon.
Apreciata este
implicarea in acest subiect a think tank-urilor din Bruxelles, a diplomatilor
din cadrul Reprezentantelor Permanante ale statelor UE, a reprezentatilor
sectorului de afaceri si a liderilor de fundatii politice. Cu ocazia unui
recente dezbateri, organizata de Fundatia EurActiv, Gunter Verheugen, fostul
vicepresedinte al Comisiei Europene, dar si Richard Corbett, fost eurodeputat,
in prezent membru al Cabinetul Presedintelui Consiliului European, Herman VAN
ROMPUY, au evidentiat starea actuala a proiectului european. S-a observat ca o
atmosfera de criza nu conduce la o integrare mai accentuata, ci la o izolare
din partea unor tari. Suportul cetatenilor europeni pentru UE este in scadere.
Acestia insa nu critica ideea de Uniune Europeana, insa nu sprijina sistemul
european creat in ultimii ani. “Trebuie demonstrat ca UE este structura care
rezolva problemele cetatenilor”, puncta Verheugen.
Piata interna
este ceea ce tine UE impreuna, si avem nevoie de o UE puternica pentru actuala
situatie geo-politica mondiala”, precizau reprezentatii mediului de afaceri din
Bruxelles.
Este paradoxal,
dar nu exista definit un nucleu dur al Uniunii Europene. Sunt proiecte sectoriale in care tarile UE intra dupa interesul national.
Totusi, exista o tendinta ca tarile care contribuie la bugetul UE ca si
“finantatori” sa coordoneze si “regulile” la nivelul UE.
Societatea
civila organizata explica pucntul de vedere: “Daca vine vorba de o Uniune
politica, acest termen trebuie definit clar. Proiectul european are nevoie de
transparenta, simt politic practic si ambitie de a avansa cu adevarat”.
Partidele
politice europene trebuie sa iasa mai in fata in constructia europeana
contemporana. Exista insa o problema despre modul cum politicienii comunica
“acasa” proiectul european. Parlementul European si Consiliul trebuie sa
lucreze impreuna pentru un proiect coerent, implicand sectorul de afaceri si
societatea civila.
Un grup de
lucru, in cadrul unui workshop organizat la Bruxelles, a analizat in luna
februarie 2013 “Rolul Germaniei in UE din perspectiva viitorului institutiilor
europene”. Pentru moment in Germania nu exista o problema cu suportul
cetatenilor pentru proiectul european, dar se pot intampla surprize in viitorul
apropiat. „Campania electorala pentru euroalegerile din 2014 este diferita de
cea din 2009. Acum putem vorbi de lideri, se poate personaliza procesul
electoral. In orice caz, Germania are nevoie de UE”, precizau cei prezenti la
dezbatere.
Referindu-ne la
parteneriatul franco-germana, Germania forteaza solutia unei integrari
economice si politice mai aprofundate si doreste mai multa putere pentru
Uniunea Europeana, iar Franta impartaseste in principiu aceasta pozitie. Exista
totusi tensiuni cu Germania in privinta
masurilor de austeritate si temeri fata de
pierderea influentei franceze in UE.
Dupa toate
demersurile si deciziile luate in ultimele luni de liderii europeni pentru
iesirea din criza, se pare ca Marea Britanie si restul Uniunii Europene se
indreapta in directii total diferite. Explicatia logica? – consensul stabilit
initial intre cele 11 state se poate “transforma intr-o majoritate la nivelul
celor 27 de tari membre UE. Marea Britanie nu face parte nici din acest grup.
Printre cele 11 state se numara Germania si Franta, cele doua vechi state mari,
plus Italia, Spania si Polonia – care sunt, dupa Marea Britanie, cele mai mari
state europene. Pe scurt, izolarea Marii Britanii devine din ce in ce mai
constanta”, observa recent Foreign Policy.
In Italia,
Stanga a ramas majoritara in Senatul Italiei dupa alegeri, desi conform
rezultatelor, este evidenta incertitudinea pe care o manifesta cetatenii
italieni in a-si alege liderii. Fenomenul este intalnit de altfel nu doar in
aces caz – cetatenii europeni in general, manifesta o reticenta fata de oamenii
politici, si modul de gestionare a masurilor de austeritate, agravata de
perioada lunga de criza.
Polonia s-a
evidentiat mult in ultima vreme in structura europeana. In ceea ce priveste
pozitia tarii fata de viitorul UE si aderarea la zona euro, Piotr Serafin,
Secretarul de Stat in Afaceri Europene, declara recent ca intrebarea nu este
adoptarea monedei unice, ci momentul in care acest lucru se va intampla.
Polonia nu isi doreste sa fie la “periferia integrarii europene”, ci in centrul
acesteia, adauga Serafin. Pentru aceasta negocierile poloneze nu se vor purta
impotriva institutiilor europene, ci in colaborare cu acestea.
Impreuna cu un
grup de romani incercam sa tinem Romania conectata la aceasta dezbatere
europeana. Vocea Romaniei trebuie sa fie remarcata si ascultata de catre
partenerii de dialog, sa fie un stat activ in procesul de reforma a
institutiilor UE.
Titus
Corlatean, Ministrul Afacerilor Externe, este implicat in tema viitorului
institutiilor europene, declarand recent: „Toate institutiile UE ar trebui
sa-si propuna ca obiectiv promovarea legitimitatii democratice si ar trebui sa
foloseasca, pe deplin, in acest sens, instrumentele oferite de Tratate.
Consideram ca metoda comunitara de decizie trebuie sa stea la baza tuturor
actiunilor europene, fiind un garant al avansarii procesului de integrare europeana
si al echilibrului institutional din sanul UE”.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu