Recomand un material publicat recent de Ziarul
Financiar în care am prezentat tabloul actual european în contextul crizei
economice. Aş putea spune că ce se întâmplă acum la nivel comunitar reprezintă
fundaţia pentru noua arhitectură instituţională a UE.
În continuare puteţi lectura
articolulul integral:
…………….
Crizele financiare pe care le
trăim de vreo 5 ani au un mare impact asupra construcţiei europene. Ţările
membre îşi reevaluează relaţia cu Uniunea Europeană. Peste 10 ani Uniunea
Europeană va arăta diferit, total diferit de ceea ce este în prezent. Marile
jocuri se derulează acum, atât la Bruxelles, cât şi în principalele capitale
europeane.
Etienne Davignon, unul dintre “părinţii Europei”, sublinia recent: “trebuie sã existe
schimbãri instituţionale pentru ca statele membre sã respecte obiectivele lor
morale faţã de UE, sã accepte în special suveranitatea partajatã”. “Convenţia Europeanã de acum 10 ani s-a organizat pe
fond de progres, nu sub presiunea crizei. Acum UE este de câţiva ani în crizã,
iar datele problemei se schimbã”, sublinia Davignon.
S-a observat că o atmosferă de
criză nu conduce la o integrare mai accentuată, ci la o izolare din partea unor
ţări. Sondajele de opinie o arată clar, suportul cetăţenilor
europeni pentru UE este în scădere. Nuanţând însă, observăm că aceştia nu critică
ideea de Uniune Europeană, însă nu sprijină sistemul european creat în ultimii
ani. “Trebuie demonstrat cã UE
este structura care rezolvã problemele cetãţenilor”, puncta recent fostul
vicepreşedinte al Comisiei Europeane, Günter Verheugen.
Şomajul ajunge la cote
alarmante. Spania, Italia, Irlanda, Portugalia nu găsesc antidotul pentru a
oferi baza societăţii în care trăim oportunitatea
de a munci şi a avea o viaţă normală. Tinerii
par fără speranţe de integrare, şocaţi parcă de schimbările contemporane. Grecia a
fost “lovită” în ultimii ani, iar
sentimentul anti-european s-a accentuat. Ceea ce trăieşte populaţia cipriotă
este asemănător “ruletei reuseşti”. Pensionari care au strâns o viaţă banii şi
i-au depozitat în bancă, îşi văd acum agoniseala dusă într-un neant
bancar, greu de înţeles. Creşterea şomajului, dar mai ales exodul tinerilor vor
crea un “efect yo-yo”. Lipsa
specialiştilor bine pregătiţi pe domenii strategice vor atrage alte efecte
dezastruase.
Există şi ţări mai norocoase,
care au gestionat mai bine criza. Pentru moment în Germania, de exemplu, nu
există o problemă cu suportul cetăţenilor pentru proiectul european, dar se pot
întâmpla surprize în viitorul apropiat.
S-a constatat că piaţa internă
este ceea ce ţine UE împreună. Avem nevoie de o UE puternică pentru actuala
situaţie geo-politică mondială. Rolul UE în lume este crucial pentru
definitivarea mecanismului instituţional european.
Îndreptându-ne atenţia spre
România şi absorbţia fondurilor europene, Fostul Negociator Vasile Puşcaş
consideră că în perioada următoare (2014-2020), România, cu caracteristicile pe
care le prezintă, este nevoită să insiste pe convergenţa cu politicile
europene, indiferent că este vorba de aderarea la zona euro sau doar datoria de
a contribui la dezvoltarea Uniunii, ca şi stat membru.
Cu ceva timp în urmă, Daniel
Dăianu, în tabăra celor care consideră că “Europa cu două viteze e inevitabilă”, vorbeşte despre
România în acest context. Fără a insista pe deficienţele administrative, atât
de dezbătute în ultima perioadă, în ceea ce priveşte absorbţia
fondurilor europene, acesta a precizat în schimb însă foarte clar faptul că “absorbţia fondurilor UE nu rezolvă problemele de
dezvoltare ale României. Politicile naţionale trebuie să se ocupe de acest
lucru. Banii europeni sunt un supliment care pot ajuta, dar singuri nu
pot fi o soluţie”. Ca şi soluţie pentru
creşterea eficienţei în alocarea banilor europeni, economistul propune o
monitorizare mult mai strictă a sistemului. Pe lângă problemele de “design
instituţional”, România are “şi
probleme de politici interne", completa Dăianu. Regionalizarea ţării, ca variantă de eficientizare a
absorbţiei sumelor europene este încă intens dezbătută.
Implicarea României în
dezbaterea europeană este de dorit, nu neapărat numai când este vorba de
fondurile europene şi distribuirea bugetului UE. Fondurile
europene sunt în strânsă legătură cu performanţele României în domeniul
comunitar, însă trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca tendinţele greşite
să fie corectate. Astfel, este necesară acea regândire în administraţia
românească, în primul rând prin crearea unor noi poziţii pe cele două nivele,
local şi naţional.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu