Vã mai amintiţi legenda
Oltului și a Mureșului ? E de actualitate în Bruxelles-ul european… În ce
sens ?
Angela Merkel
a promis de ani buni cã dupã ce se ocupã de Germania își va îndrepta atenţia
și spre Europa. De-a lungul timpului, actualul lider german a avut de jonglat
cu douã variabile: cui lasã mostenire tronul CDU-ului (și indirect conducerea
Germaniei) și pe cine recomandã la președinţia
Comisiei Europene. Dacã în 2014 povestea s-a finalizat în limita bunului simt:
Juncker, bun prieten de Consilii, la Bruxelles și doamna a mai forţat
un mandat de cancelar.
În 2019 situaţia
a fost mai complexã. În mod clar Ursula von der Leyen era un nume care avea potenţial.
În 2018 scriam pe acest blog despre posibilitatea ca actuala președintã a Comisiei Europene sã
devinã cancelar. Doamna
Merkel a “donat-o” însã Europei și bine a fãcut.
Berlinul a
devenit răspunsul de facto la întrebarea lui Kissinger cu privire la "eu pe cine sun când vreau să
discut cu Europa?". Învãţând la școala lui Helmut Kohl, Angela Merkel investește în continuitate, iar
implicarea deschisã în identificarea liderului CDU confirmã aceastã ipotezã.
Uneori însã, anumite investiţii devin riscante, iar
când Annegret Kramp-Karrenbauer a devenit liderul partidului și apoi Ministrul
Apãrarii (asemenea Ursulei von der Leyen înainte de a se instala la Bruxelles)
situaţia pãrea pe fãgașul normal. Fiind la Berlin acum o lunã
constatam însã: "CDU continuã sã fie partidul cel mai puternic, dar Annegret
Kramp-Karrenbauer (actualul lider) nu pare soluţia pentru a prelua guvernarea
dupã alegerile viitoare. Existã
deja nume de posibili cancelari în spaţiul public german".
Iar jocurile politice au
confirmat aceastã teorie prin recenta demisie a celei numite AKK…
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu