Acum câteva zile, Fãclia de Cluj mi-a gãzduit un nou editorial, dintr-o serie începutã acum o lunã.
Aveţi aici textul publicat pe 3 august 2021.
---
Chiar dacă România a schimbat multe
guverne în ultimii ani, avem două repere constante ale
relaționării externe. NATO reprezintă pilonul securitãţii, iar Uniunea Europeană baza
dezvoltării economice. De multe ori România, și alte țări din Europa
Centrală, au fost puse la încercare, în a alege între interesul american și cel
al europenilor. Iar
când la Casa Albă era un președinte izolaționist, încercările au fost și mai
complexe.
Mișcările
politice globale din ultimele 6 luni au fost însă favorabile țării noastre.
Instalarea noii administrații americane a condus la o schimbare de relaționare
pe cele două maluri ale Atlanticului. Vorbim tot mai mult de o apropiere, chiar
de o sincronizare a Statelor Unite ale Americii cu Uniunea Europeană. Desigur,
nu se pune încă pe agendã o armonizare a
legislațiilor sau o contopire a instituțiilor celor două structuri, dar ideea
unei societăți euramericane prinde tot mai mult contur.
În ciuda unor lideri care au căutat
senzaționalul, cele două plăci tectonice au avut de peste 75 de ani aceleași
valori de acțiune, într-o lume tot mai globalizată și vulnerabilă. Trăim într-o
permanetã schimbare, iar subiectele puternic inserate în mintea oamenilor sunt
acum legate de crize complexe: terorism, economie, pandemie.
Binomul transatalantic abordeazã acum subiecte controversate, necesare însã evoluției
planetei. Fie că vorbim de schimbările climaterice, digitalizare, taxe,
apărare, stabilizarea Africii, instituții globale, vom avea o coordonare
politică foarte vizibilă între UE și SUA.
Normal, ca
orice cetățeni responsabili, încercăm să identificăm abordarea românească în
acest context favorabil. Avem capacitatea strategică și operațională să
vizualizãm culoarele favorabile de
dezvoltare ? Partea bună este că suntem în interiorul ambelor
structuri (NATO şi UE), deci avem cel puțin teoretic pârghiile de a influența
dezvoltările în direcția favorabilă. Ne așteaptă discuții serioase în următorii
ani despre ecologizarea continetului, în care să fiu sincer suntem încă
ancorați într-o abordare de anii ’90. Urmează evoluții despre
responsabilitățile struturilor naționale, europene și globale, cu legătură
strânsă asupra sistemului de finanțare. Dosarul apărării europene este și el pe
agendã, poate chiar în corelare cu evoluția
continentului african. Cercetare și inovarea sunt subiecte de vârf, iar criză
de sănătate ne-a arătat ce important este să fim aproape de polul acesta de putere.
Dacă până acum ne întrebăm care este
avantajul României ca membru UE, e momentul să avem o abordare adaptată
globalizării, și să identificăm rolul românilor în societatea euramericanã.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu