Despre rolul
crucial al prezenţei fizice active la Bruxelles, dar şi despre importanţa parteneriatelor
întreţinute corect, scriam în noua corespondenţă realizată pentru cititorii prahoveni.
Vă recomand
materialul publicat de ziarul
Prahova, miercuri, 9 aprilie:
............
Proiectele
încununate de succes sunt cele care dau dovadă de viziune şi strategiile pe
termen mediu şi lung, cerinţe indispensabile şi atunci când este vorba de a
profita de oportunităţile europene. Analizând din punct de vedere al
contextului european, se găsesc mereu interese de business viabile, însă
reuşita este condiţionată de prezenţa suportului tehnic şi a alianţelor.
Ţinând cont de
aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale
sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri
europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul
la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş) fie prin alianţe cu omologi, persoane
juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la
maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi
business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se
ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin
sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente;
ochii care nu se văd se uită. În momentul în care majoritatea românilor cu
interese comunitare vor înţelege că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de
informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor
legislative şi presiunilor pieţei europene - şi internaţionale, România va fi
făcut deja un mare pas înainte spre calitatea de membru adult al Uniunii
Europene. E important să nu ne prindă încă "adolescenţi europeni"
Preşedinţia română a Consiliului UE, în 2019. Să sperăm că până atunci vom
depăşi şi frica de un proces democratic normal şi de implicarea în activitaţi
de lobby european. E normal să îţi aperi interesele argumentat, nu e nici pe
departe imoral. De multe ori, noi am jucat "provincial" în ultimii
ani, considerând că Bruxellesul e cu Bruxellesul şi Bucureştiul e Bucureştiul,
noi ne vedem de ale noastre, ei de ale lor. Lucrurile însă nu stau aşa nici
teoretic, nici practic. La Bruxelles se decide în prezent 75% din legislaţia
aplicabilă în plan naţional.
În consecinţă,
nu scapi de legile europene doar pentru că le ignori parcursul. Şi aici nu e
vorba numai de proceduri de infringement, ci efectiv de standarde europene care
îţi pot face rău dezvoltării, dacă ajung să fie decise şi ulterior aplicate.
Prezenţa activă în federaţii şi asociaţii de top din Bruxelles tocmai la asta
ajută: ca un sistem de alertă rapidă, între colegi de industrie cu privire la
ce ne face bine, şi ce ne face rău din legislaţia europeană. Astfel,
reprezentanţii industriei româneşti pot ulterior alerta echipele
europarlamentare sau Reprezentanţa noastră pe lângă Uniunea Europeană, pentru
poziţionarea ei în Consiliu. Totodată, dincolo de acest sistem de bază, trebuie
să înţelegem utilitatea influenţei pe măsura creşterii în ierarhia instituţiilor:
dincolo de grupurile de lucru, e important să fim ambiţioşi şi să tindem spre
poziţii de conducere, coordonare şi aşa mai departe. Numai cu reprezentanţi
activi, buni relaţionişti şi ambiţioşi, ajutaţi de consultanţi cu experienţă în
oraş, vom putea ridica industria românească în plan european. Modele precum
BDI-ul german, CBI-ul britanic şi Confindustria italiană ne arată că nu e
imposibil, dimpotrivă.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu