De-a lungul
istoriei s-au creat o serie de şabloane, de stereotipii legate de România şi de
români. Argumente concrete care demolează multe dintre acestea, puteţi găsi în
noul articol pe care l-am scris pentru Ziarul Prahova.
Îl redau în
cele ce urmează, în forma integrală:
...........
Acum câţiva ani
citeam într-un articol despre cum defectele unei naţiuni, perpetuate de-a
lungul istoriei, pot afecta imaginea unei ţări la nivel internaţional. Asociate
cu anumite simptome patologice, acestea sunt adevărate “boli” pentru statele
afectate.
La Bruxelles,
România nu este văzută ca fiind o prezenţă negativă în contextul european. Din
păcate, însă, problema României este că nu se remarcă suficient în dezbaterile
europene. Ne putem integra ca ţară în UE doar dacă suntem prezenţi. România
trebuie să renunţe la a adopta “poziţia ghiocelului”, a “scaunului vid”, pe
anumite politici sectoriale.
Văzuţi din
capitala Europei, noi, ca români, trebuie să lăsăm frustrările la o parte şi să
muncim mai mult şi mai strategic pentru a dezvolta resursele care ne-au fost
oferite. Sunt capitole la care cetăţenii străini privesc obiectiv anumite
domenii şi declară cu sinceritate că situaţia nu e chiar atât de “neagră” pe
cât pare la prima vedere. Multe dintre miturile legate de România fiind astfel
spulberate.
De exemplu,
deşi încrederea în educaţia românească este la un nivel foarte scăzut în ţară,
Laskaris Tsakoumakis, grec de origine, directorul general în România al unei
companii de renume, sfătuieşte pe oricine să aleagă o facultate din România,
iar masterul şi doctoratul să îl urmeze în străinătate. Grecul consideră că în
România nu se învaţă prea mult şi fără rost, fiind de părere că specializarea
te învaţă să reacţionezi corect, în timp ce cunoştinţele generale - să prevezi.
Fiind în România de 20 de ani, nu o consideră o ţară în care afacerile nu se
fac cu onestitate. “Românii sunt ca şi grecii, lucrează mult pe prietenie şi
relaţie personală”. “Toate rezultatele pe care le-am obţinut aici le-am produs
cu echipa mea din România, pe care nu aş schimba-o cu nicio altă echipă din
vreo altă parte a lumii”.
Un alt mit
detronat este cel conform căruia “producţia din România a murit de mult”. Şi ca
exemplu, grecul aminteşte de unităţile industriale care produc pentru rafinării
petroliere, de firmele din sfera high-tech şi de Aerostar Bacău, care derulează
export în Brazilia. “Tocmai datorită educaţiei lui, românul e deschis la orice,
poate implementa repede tehnologii, se poate adapta”. “Viitorul României nu e
puternic, e foarte puternic, poate un pic ameninţător pentru celelalte ţări din
regiune”. Românii nu au o mentalitate păguboasă, însă din păcate, lucrurile mai
puţin bune se bucură de o prea mare mediatizare, consideră grecul.
La capitolul
investitori, Laskaris nu este de acord cu “zvonistica” potrivit căreia aceştia
sunt atraşi doar de mâna de lucru ieftină – “Crezi că Airbus vine pentru mâna
de lucru ieftină?”. “Dacă nu există specializare de vârf, nu deschizi nici
consignaţia, darămite uzina”, glumeşte, însă are mare dreptate. “În România
poţi să produci orice, dar trebuie să se bată palma pe domeniile de vârf,
pentru că acolo se câştigă cel mai bine”.
Şi nu cel mai
puţin important, ultimul mit “desfiinţat” de grec este cel care plasează
România în coada regiunii. Existând potenţialul de creştere în domenii
productive, care nu stagnează la un anumit nivel, precum comerţul sau
serviciile, suntem de departe mult mai bine poziţionaţi decât vecinii.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu