Într-un recent
material apărut în Dilema
Veche, am încercat să prezint cititorilor realităţile comunităţii speciale
din capitala Europei, în care locuiesc de 16 ani.
Redau în
continuare articolul integral:
..........
Locuiesc în
Bruxelles-ul european de 16 ani. Sînt în permanent contact cu expaţi,
funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat,
europeni, români, dar nu numai. Ei sînt în marea lor majoritate cu studii
superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest
amalgam de profile. Lucrînd în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri,
europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii, iar aceştia
nici nu sînt cei mai buni vorbitori de franceză sau olandeză – viaţa acestora
se „personalizează“ în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară.
Cum aş putea să
descriu mai bine atmosfera capitalei belgiene/europene? Sute de evenimente
zilnice – conferinţe, dezbateri, manifestaţii culturale sau de branding
naţional (mai mult sau mai puţin prezente în anumite cazuri...).
Un nou sondaj
recent, legat de viaţa a mai mult de 9000 de cetăţeni europeni din Bruxelles,
prezintă o imagine a acestei comunităţi speciale, încercînd să clarifice dacă
„imaginea de expatriat în Bruxelles, care trăieşte pe o insulă elitistă,
reflectă de fapt adevărul.“ În final, raportul a
ajuns să confirme o mare parte a miturilor apărute pe acest subiect. Aproape
74% dintre expaţii europeni care au răspuns la sondaj consideră – „comunitatea
internaţională trăieşte într-o lume proprie şi are puţine contacte cu alţi
rezidenţi din Bruxelles.“ „Nu cunosc suficient de mulţi belgieni“ – este o
afirmaţie a mai mult de 60% din respondenţi, aceştia simţind că ar trăi într-un
„balon“, separat de locuitorii nativi ai oraşului. Procentul ajunge chiar la 80% pentru nou-veniţi, care au trăit în Bruxelles
pentru mai puţin de doi ani.
Cercetarea
complexă a analizat inclusiv participarea comunităţii de expaţi la evenimentele
culturale şi alegerile locale, şi opinia lor cu privire la calitatea
serviciilor oferite în capitala belgiană. Bruxelles-ul nu este una dintre
capitalele cele mai curate, iar mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi nu
au fost de acord cu afirmaţia că s-au simţit mai siguri în Bruxelles decît în
alte oraşe europene importante, ceea ce confirmă numeroase cazuri de infracţiuni
minore şi furt, în unele cartiere ale oraşului.
Pe partea
pozitivă, aproape jumătate dintre respondenţi consideră calitatea vieţii, în
Bruxelles, „mai bună decît în alte mari oraşe europene“. Locuinţele sînt considerate în general mai ieftine (38%) şi ofertele
culturale sînt văzute ca „bogate şi variate“ (78%). Expaţii sînt de acord că
asistenţa medicală este „de înaltă calitate“ (60%) şi că Bruxelles-ul este „un
oraş gastronomic“ (70%).
Pe termen lung,
ancheta a dezvăluit o înclinaţie pentru expaţii UE de a se integra bine în
comunitatea locală. Cu cît stau mai mult cu atît mai probabil se pare că
expatriaţii vor ieşi din „bula europeană“.
Puţin peste
jumătate din respondenţi au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei
publice de la Bruxelles, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un
handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza. Apropo de asta, în
ultima vreme s-a schimbat şi abordarea francezilor faţă de limbile străine,
inclusiv engleza. Aproximativ 80% dintre respondenţii unui recent studiu au
declarat că folosesc în principal limba engleză în viaţa lor de zi cu zi, în
relaţie cu alţi profesionişti UE de la Bruxelles, subliniind un sentiment
crescînd de pragmatism faţă de limbile străine.
Franceza rămîne
încă utilizată pe scară largă, la Bruxelles. Michel Soubies însă, un fost
funcţionar al Comisiei Europene, care se numără printre cei care au răspuns la
sondaj, a declarat că executivul UE ar trebui să lupte împotriva tendinţei de
monolingvism pentru a reveni la ceea ce el a descris ca fiind „multilingvism
controlat“, cu patru sau cinci limbi.
Cînd expaţii UE
aleg să rămînă la Bruxelles pentru mai mult de zece ani, 77% devin proprietari
de case, ceea ce reflectă atractivitatea pieţei imobiliare din Bruxelles.
Realizatorii sondajului subliniază că toate problemele menţionate reprezintă un
fenomen natural, „integrarea este întotdeauna un proces complex, la început“.
Diplomaţi,
reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, ai federaţiilor industriale,
consultanţă, media, corporaţii, think thank-uri sînt concentraţi în jurul
pieţei Schuman.
...Turişti!
Aceştia vin să vadă unul dintre locurile principale de luare a deciziilor
comunitare, cu implicaţii majore asupra vieţii fiecărui cetăţean. Chiar dacă nu
este Ziua porţilor deschise, Serviciul de vizite al Comisiei va îmbunătăţi
cunoştinţele turiştilor despre Uniune. Organizate la Centrul pentru vizitatori
situat în apropiere, aceste prezentări au o durată de 90 de minute şi sînt
urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Comisia nu este singura
instituţie UE care se poate vizita. Consiliul UE oferă conferinţe de informare,
iar Parlamentul European găzduieşte vizite individuale sau pentru grupuri
organizate, ocazie cu care putem asista la o sesiune plenară sau la un
eveniment public, participarea fiind gratuită.
Profitînd de
poziţia de capitală a Europei, Bruxelles-ul reuşeşte să promoveze şi valorile
proprii. Pe lîngă sediile acestor instituţii, poţi vizita o serie de muzee:
Muzeul jucăriilor, Muzeul regal de arte frumoase, Muzeul filmului; pieţe şi
parcuri, poţi admira arhitectura, te poţi relaxa într-o cafenea boemă sau pe o
terasă, degustînd unul dintre sutele de feluri de bere tradiţională. După o astfel de vizită, Bruxelles-ul nu va mai părea la fel de sobru.
Bruxelles-ul, o capitală a contrastelor, este extrem de animat, mai ales în
perioadele de vacanţă cînd, pe străzi, în localuri şi magazine, întîlneşti
turişti din toate colţurile lumii. Localurile oferă posibilităţi variate de
alegere, din diferite culturi gastronomice, de la fructele de mare specifice
întregii ţări, la bucătărie grecească, italiană, chinezească, turcească sau
marocană. Muzica străzilor sau a pub-urilor va aminti şi ea că te
afli într-un oraş unde poţi regăsi unul dintre cele mai mari mozaicuri
culturale.
Belgia şi
Bruxelles-ul au ştiut să valorifice avantajul găzduirii instituţiilor europene.
Menţionam cum a devenit Bruxelles-ul un pol de organizare a congreselor
europene şi internaţionale, dar e mai mult decît atît. S-a dezvoltat un turism
de nişă, unde turistul îşi petrece maximum două-trei zile în Bruxelles. Chiar
dacă brandul este superevaluat, belgienii cunosc realitatea – nu e prea mult de
vizitat pe aici, aici nu e Paris sau Roma, şi nici măcar Atena sau Istanbul.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu