În recentul
material pe care l-am pregătit pentru Jurnal
de Dâmboviţa dădeam exemplul Poloniei, o ţară care poate da lecţii de lobby
bazate pe experienţele proprii, şi argumentam cu cazuri concrete pe politica
energetică. Puteţi citi articolul integral în continuarea acestui
mesaj:
.............
Polonia este un exemplu pentru
România în multe sectoare, în special când vorbim de racordarea ţării la
sistemul european. Prim-ministrul român a precizat recent că pe lângă
regionalizare, la capitolul absorbţiei fondurilor europene avem multe de
învăţat de la Polonia. Ponta a completat că cele două ţări au opţiuni „absolut
identice” despre ceea ce trebuie făcut la nivel european în anii care
urmează. În 2012, Camera de Comerţ a Poloniei s-a exprimat
împotriva măsurilor europene pentru reducerea emisiilor de carbon.
Această intervenţie este o reacţie
a sectorului de afaceri naţional polonez, a cărui activitate este influenţată
semnificativ de deciziile luate la Bruxelles – un exemplu concret de
intervenţie a actorilor europeni din Polonia, responsabili cu „emiterea
semnalelor” despre poziţia ţării în politica sectorială în
discuţie. Companiile din domeniul energetic îşi intensifică activităţile
de lobby în capitala Europei. Fiind vorba despre un sector strategic, se nasc
alianţe puternice între statele membre din interiorul comunităţii.
Un recent raport comandat de CEEP
(Central European Energy Partners) argumentează că UE are nevoie să dezvolte o
politică energetică separată pentru ţările din Europa Centrală şi de Est pentru
ca acestea au profile energetice şi economice particulare - în Polonia cea mai
mare parte din energia electrică este produsă pe bază de cărbune (92%), iar în
Republica Cehă 59% din totalul electricităţii. La acest capitol, România are
avantajele posibilităţii apelării la alte resurse energetice - energia eoliană
sau cea produsă în hidrocentrale.
Polonia a înregistrat performanţe economice notabile în ultimii ani,
şi-a jucat rolul de stat european cu drepturi depline, a realizat o Preşedenţie
UE reuşită şi continuă să dea dovadă că îşi merită locul între fruntaşele
Europei. Astfel de iniţiative nu vor fi interpretate niciodată ca
o revoltă împotriva construcţiei europene, ci vor contribui la dezvoltarea
relaţiilor intracomunitare, la dezbateri echilibrate, în urma cărora să se ia
cele mai bune decizii pentru statele membre.
Instituţiile
poloneze, dar şi patronatul şi societatea civilă, tratează cu mare interes
viitorul instituţional al Uniunii Europene, pregătind dezbateri publice atât la
Varşovia, cât şi la Bruxelles. Totul pentru a arăta că Polonia are o opinie în
această construcţie europeană, care influenţează viaţa cetăţenilor. Poate
tocmai şansa de a fi deţinut Preşedinţia UE a motivat-o, ca stat, să coaguleze
atât de bine factorii de decizie polonezi. Perioada mandatului a scos în
evidenţă potenţialul acestei ţări, şi iată că acum, în faza post-Preşedinţie
UE, polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este
atât de favorabilă. Pentru imaginea Poloniei a contat mult chiar şi atmosfera
politicului naţional ce se derulează într-un calm perfect, ce te duce cu gândul
la decenţa ţărilor nordice. La toate acestea se adaugă seriozitatea cu care
tratează impactul legislaţiei europene asupra vieţii lor. Polonia s-a făcut
remarcată în ultimii ani şi prin faptul că a “fentat” criza, evitând
recesiunea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu