Ziua
de Cluj publica marţi, 21 ianuarie interviul realizat de Titus Crăciun, cu
ocazia vizitei mele la Cluj. Am subliniat prin răspunsurile la aceste
întrebări, faptul că România are un foarte bun potenţial pentru a plasa oameni
de valoare în funcţii europene, pe portofolii strategice, cum ar fi cel
energetic.
Redau şi în
continuare materialul integral:
..........
Social democratul de la Bruxelles crede că o comasare a
alegerilor pentru Parlamentul European cu referendumul pentru modificarea
Constituţiei României nu ar stârni nemulţumiri în cadrul Uniunii Europene.
Care sunt recomandările Comisieie Europene referitoare la
suprapunerea alegerilor pentru Parlamentul European (PE) cu un referendum
naţional, aşa cum se intenţionează să se desfăşoare în România în luna mai?
Am observat
declaraţia purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene care a spus că nu este
nici un fel de problemă, este o chestiune de politică internă. Să ne amintim că
nu e prima oară când se comasează: şi în 2007, la propunerea preşedintelui
Băsescu, a fost organizat un referendum pentru un anumit subiect, deci nu văd
nici un fel de problemă. Eu cred că va avea un efect benefic această comasare,
va fi o motivare mai mare a membrilor şi activiştilor de partid, din toate
părţile, pentru a aduce oameni la vot, pentru a se atinge o prezenţă la vot de
50% plus unu. Cel mai probabil, cel care va vota la referendum va vota şi la
alegerile europarlamentare. Să nu uităm că prenţa la vot a fost scăzută şi la
alegerile pentru PE şi în 2007 şi în 2009. Dacă ai, în schimb, un scor mare de
participare, arăţi astfel suportul pentru proiectul european din partea
cetăţenilor, de aceea cred că e benefică o astfel de comasare.
Dar ar fi un suport oarecum falsificat...
Nu cred. Atât
timp cât este legal şi nu influenţează, nu văd de ce ar deranja. În Elveţia se
organizează referendumuri tot la două săptămâni; aceasta este structura ţării.
Eu cred că astfel de consultări a populaţiei sunt bune şi nu doar în subiecte
de polarizare, de demisie ori nu a unui preşedinte. Deci în momentul de faţă nu
a fost şi nici nu cred că va fi vreun semnal din partea forurilor europene
referitor la această comasare. Şi Uniunea Europeană
vrea o participare cât mai bună la votul pentru PE.
Care sunt
pericolele care vin din zona radicală pentru viitorul Parlament European?
Este un pericol
pe care puţini îl văd, pentru că e foarte dificil de anticipat, pentru ar fi
vorba de 28 de mişcări naţionale. Acest pericol îl putem afla în seara zilei de
25 mai, când vom trage linie şi vom vedea cum s-a votat în fiecare ţară. Atunci
vom putea avea surprize neplăcute să vedem că 20-25% din deputaţii aleşi au un
mandat radical antieuropean, unii chiar declarativ: „Suntem în Parlamentul
European pentru a distruge construcţia europeană". Probabil se vor şi
asocia într-un grup politic, care, cu siguranţă, nu va ajuta această
construcţie europeană. Şi veţi spune „Ce se poate face?". Încă se mai pot
face multe lucruri, îm special din partea partidelor politice tradiţionale.
Acum e momentul pentru a da un mesaj fără şovăială: UE e un proiect reuşit,
putem să îl schimbăm pe parcurs, putem să îl îmbunătăţim, dar să-i lăsăm pe
alţii să vorbească şi să iasă rău e o greşală. Acum e momentul adevărator
lideri naţionali şi europeni să iasă public, să se expună, să abordeze şi
subiectele delicate. Dacă nu, aceste subiecte vor fi trecute cu vederea şi
extremiştii vor câştiga.
Dar aceeaşi retorică politică o folosesc şi radicalii:
„Acum este momentul ca vechea construcţie europeană şi vechile structuri
partinice să fie înlocuite cu altceva". E şi o retorică a schimbării
specifică crizelor economice.
Sigur că pe
baza unor astfel de mesaje antisistem, unii au reuşit să intre în PE şi să
ajungă chiar la guvernare. Dar nu ajută nicicum o guvernare. Oamenii cu bun
simţ, oamenii echilibraţi văd că nu este decât o bălăcăreală în presă iar
promisiuni de genul „Vom schimba! Toată lumea la puşcărie, noi suntem
justiţiarii" nu vor ajuta. Va fi doar o criză politică ce va accentua această
criză economică, iar populaţia va simţi şi mai puternic. Vedem cum acum se
accelerează tot felul de măsuri care grăbesc ieşirea din criză, se merge tot
mai departe spre o Europă federală responsabilă, care poate să ajute, care avea
mecanismele care să ajute cetăţenii. În momentul de faţă, prerogativele
Bruxellesului şi ale structurilor europene sunt foarte mici. În momentul de
faţă, UE e structurată în aşa fel încât prerogativele prinbcipale sunt încă la
îndemâna ţărilor membre. De aceeea unii lideri cer mai multă responsabilitate.
La nivelul viitoarei Comisii Europene, ce nume româneşti
se vehiculează? Deocamdată avem un comisar, la Agricultură: Dacian Cioloş.
Domnul Dacian
Cioloş face o treabă extraordinară. Este un tehnician care ştie să ducă la
capăt un proiect foarte complex, cel al reformei agricole. În ceea ce priveşte
Comisia, la momentul de faţă procedura e că fiecare ţară trebuie să facă o
nominalizare. În cazul României, guvernul face o nominalizare, deci acel
politican va proveni din spectrul majorităţii. Desigur, preşedintele României
trebuie să îl aprobe, deci are un drept de veto. La nivelul PSD ar fi patru
variante. Chiar Titus Corlăţean, ministrul de Externe, care este are în
competenţă acest dosar european, a spus că ar fi patru soluţii. Fără a avea
informaţii de culise, acestea pot fi: unu- o dublare a mandatului lui Cioloş la
Agricultură, dar este puţin probabilă având în vedere că, de regulă, Uniunea
Europeană nu repetă un mandat. Sigur, au fost şi excepţii, chiar la
Agricultură, acum vreo 10 ani a fost un comisar austriac, Franz Fischler. Deci
un prim nume ar fi al lui Dacian Cioloş. Ar mai fi trei nume avansate de PSD
posibile capete de listă la europarlamentare: Dan Nica, Rovana Plumb şi Mircea
Geoană. Dacă ne uităm la profilul fiecăruia, ei pot fi şi propuneri pentru
posibili candidaţi la un fotoliu de comisar european. Dan Nica este ministrul
pentru Societatea Informaţională, poate fi o propunere pe mandatul lui Neelie
Kroes, olandeza de la Digital Agenda. Nu ar fi deloc rău pentru România, având
în vedere experieţa noastră pe IT, pe telecom. Doamna Rovana Plumb şi-a
consolidat poziţiile pe politice de mediu, pe schimbări climaterice, este
foarte bine conectată şi la nivelul socialiştilor europenei, fiind
vicepreşedinte al Organizaţiei femeilor socialiste la nivel european, deci
bănuiesc că ar fi o propunere validă pentru Mediu. A patra propunere ar putea
fi a lui Mircea Geoană. El are un profil de diplomat şi noi am spera chiar la
postul de înalt reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, post
ocupat acumde baroneasa britanică Catherin Ashton. Şi polonezii râvnesc acest
post pentru ministrul lor de Externe, care face o figură foarte bună acum şi
chiar Franţa arată valenţe prin comisarul Michel Barnier, deşi el provine de la
echipa anterioară, cea a lui Sarkozy. Acest portofoliu de înalt reprezentant
pentru politică externă poate „cădea" peste un portofoliu de extindere a
UE. Şi dacă ne uităm ce mai are de extins UE, ne uităm la ţările balcanice,
care sunt în proximitatea României. Aşa văd acum acest algoritm, însă asta nu
înseamnă că nu putem ţinti alte portofolii: de exemplu, profilul energetic al
României este foarte bun.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu