Recent am fost invitat
să răspund întrebărilor unui interviu publicat de ClujToday.ro.
Temele abordate au fost alegerile europene din luna mai, pregătirea pentru
desemnarea viitorului comisar european român şi situaţia românilor din
diaspora.
Puteţi citi în
continuare materialul apărut luni, 3 februarie:
............
Clujeanul Dan Luca este unul dintre puținii politicieni
români care poate fi considerat expert în funcționarea instituțiilor europene.
Stabilit la Bruxelles, el a creat prima filială din diaspora a PSD.
Proprietarul unei firme de consultanță înregistrată în Belgia, clujeanul Dan
Luca a devenit una dintre cele mai ascultate voci ale PSD în domeniul
problemelor care țin de Uniunea Europeană. El a acordat un interviu in extenso
pentrul ClujToday.ro.
Care sunt românii care au şanse să fie desemnaţi drept
candidaţi la postul de comisar european? Cum se poziţionează partidele
româneşti faţă de acest proces de desemnare?
Conform
pocedurii, în România, Guvernul face o nominalizare pentru funcţia de comisar
european, deci acel politican va proveni din spectrul majorităţii. Desigur,
preşedintele României trebuie să îl aprobe, având drept de veto. Observând
calibrul partidelor de la guvernare, cu siguranţă PSD-ul este partidul care va
avea iniţiative pe acest palier. Recent, Titus Corlăţean, ministrul de Externe,
care are în competenţă acest dosar european, a spus că ar fi patru soluţii.
Fără a avea informaţii de culise, acestea pot fi: unu - o dublare a mandatului
lui Dacian Cioloş la Agricultură, dar este puţin probabilă având în vedere că,
de regulă, Uniunea Europeană nu repetă un mandat. Sigur, au fost şi excepţii,
chiar la Agricultură, acum vreo 10 ani a fost un comisar austriac, Franz
Fischler. Ar mai fi trei nume avansate de PSD posibile capete de listă la
europarlamentare: Dan Nica, Rovana Plumb şi Mircea Geoană. Dacă ne uităm la
profilul fiecăruia, ei pot fi şi propuneri pentru posibili candidaţi la un
fotoliu de comisar european. Dan Nica este ministrul pentru Societatea
Informaţională, poate fi o propunere pe mandatul lui Neelie Kroes, olandeza de
la Digital Agenda. Doamna Rovana Plumb şi-a consolidat poziţiile pe politici de
mediu, pe schimbări climaterice, este foarte bine conectată şi la nivelul
socialiştilor europenei, fiind vicepreşedinte al Organizaţiei femeilor
socialiste la nivel european, deci bănuiesc că ar fi o propunere validă pentru
Mediu sau Schimbări climaterice. A patra propunere ar putea fi a lui Mircea
Geoană. El are un profil de diplomat şi noi am spera chiar la postul de înalt
reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, post ocupat acum de
baroneasa britanică Catherin Ashton. Şi polonezii râvnesc acest post pentru
ministrul lor de Externe, care face o figură foarte bună acum şi chiar Franţa
arată valenţe prin comisarul Michel Barnier, deşi el provine de la echipa
anterioară, cea a lui Sarkozy. Candidatul pentru portofoliul de înalt
reprezentant pentru politică externă poate „cădea" însã peste un
portofoliu de Extindere a UE. Şi dacă ne uităm ce mai are de ”extins UE˝, ne
uităm la ţările balcanice, care sunt în proximitatea României. Aşa văd acum
acest algoritm, însă asta nu înseamnă că nu putem ţinti alte portofolii: de
exemplu, profilul energetic al României este foarte bun, deci putem avea în
vedere şi o strategie în acest sector.
Ce posturi ar trebui să ţintească românii în Parlamentul
European? Vicepreşedinte, preşedinţi de comisii?
E un subiect
care se dezbate foarte mult la Bruxelles. Încă de acum este bine să asociem
propunerile de pe listele electorale pentru europenele din 25 mai cu posibili
candidaţi pentru lideri de importante comisii din legislativul european. Pentru
a nu fi puşi periodic în defensivă cu dosare precum Schengen sau MCV, e
important să dăm măsură valorii interacţiunii româneşti cu instituţiile UE. Am
avut un avânt iniţial cu dosare precum cele legate de Marea Neagră şi Dunăre,
dar a sosit momentul ca România să fie continuu şi predictibil producătoare de
propuneri europene de calitate, fie singură, fie în echipă. Să nu uităm însă că
în Parlamentul European şi Comisia Europeană sunt români cheie, pe lângă
europarlamentarii şi comisarul european, şi echipele lor; câteva sute de români
lucrează în direcţii generale ale Comisiei, iar câteva zeci în cadrul
secretariatului general al Parlamentului European şi al Consiliului UE.
Facilitarea şi îmbunătăţirea comunicării între toate aceste luminiţe de
cunoaştere şi influenţa în materie de afaceri europene, face ca lumina acţiunii
naţionale să fie mult mai puternică: în fond, una e să ne plimbăm cu mai multe
lanterne, alta să aprindem un far.
Cum va influenţa suprapunerea referendumului pentru
Constituţie peste alegerile europene?
La nivelul UE
se discută tot mai mult despre viitorul instituțiilor europene, iar în România
s-a lansat dezbaterea pe tema regionalizării ţării. Este importantă
sincronizarea regionalizării României cu reforma instituţională europeană. Nu
trebuie să uităm care sunt tendinţele europene şi globale. În UE, tendinţa este
spre accentuarea principiului subsidiarităţii şi spre federalizare, pe model
german; aşadar tendinţe care merg mână în mână cu ideea de regionalizare. O
regionalizare de succes va îmbunătăţi implicit relaţia noastră cu polul puterii
europene, Bruxelles-ul. Sunt principii care trebuie respectate. Suprapunerea de
teme care nu au de a face propriu-zis cu un anumit tip de alegere este de data
aceasta un lucru pozitiv, căci se creează o asociere palpabilă în mintea multor
oameni cu privire la miza alegerilor europene. În acest context, teme naţionale
care în general poluează tematica europeană (însă acest lucru nu se întâmplă
numai la noi ci şi în alte state membre ale Uniunii Europene), ar fi
“torsionate” în adevărate teme europene, de interes strategic pentru România.
Sunteţi în străinătate de multă vreme. Cum va evolua pe
termen mediu şi lung diaspora românească?
În ceea ce
priveşte românii care deja lucrează în Vest, o parte sunt afectaţi la rândul
lor de criza economică din statele cu pricina. Interesant însă, nu în proporţie
foarte mare, căci oricum mulţi dintre ei au mers acolo şi au fost angajaţi
tocmai pentru că au fost foarte competitivi la capitolul calitate-preţ. Deşi
le-au scăzut veniturile, lucru reflectat şi în sumele mai mici trimise în ţară
în ultimii doi-trei ani comparativ cu perioada prosperităţii (2004-2008), mulţi
dintre aceşti români rămân actori importanţi în economia statelor în care
locuiesc, contribuind la competitivitatea lor. Desigur, interesul României este
să atragă cât mai multă forţă de muncă calificată înapoi în ţară, dar nu poţi
frâna oamenii care doresc să lucreze în străinătate, şi nici nu poţi cere celor
stabiliţi acolo cu familiile lor să lase totul doar de dragul patriotismului.
Ceea ce se poate face însă este un program de promovare a implicării românilor
în proiecte antreprenoriale sau comunitare în ţara de origine, acest pas fiind
primul spre întoarcere sau spre o colaborare economică mai bună cu patria mamă.
Referidu-ne la diaspora românescă este important să identificăm care este
proiectul României pentru românii din Diaspora în următorii 25 de ani. Observăm
treptat că în Diaspora, de exemplu în Belgia, creşte a doua generaţie de
români, cea care este formată din copiii românilor care au emigrat în anii ’90.
De exemplu turcii şi marocanii sunt în Belgia la a treia generaţie, anul acesta
sărbătorindu-se chiar 50 de ani de la Marea Emigrare Turcă şi Marocană în
Belgia. Sunt subiecte macro, deosebit de importante şi trebuie să le tratăm cu
mare seriozitate.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu