Jurnalul
Naţional publica în ediţia tipărită de marţi, 4 februarie, articolul meu în
care am dezbătut problematica diasporei româneşti şi a României, în contextul
unei relaţii bazate pe beneficiul mutual.
Găsiţi materialul integral atât online cât şi redat integral mai jos:
...........
România a avut şi păstrează de multe
ori o atitudine ambivalentă faţă de diaspora: pe de o parte, ne pare rău că
pierdem oameni de valoare, forţă de muncă activă, pe de altă parte, nu facem
nimic ca să le oferim oportunitatea românilor plecaţi de a reveni în ţară şi ne
plângem când scad remitenţele trimise de românii din străinătate
"acasă". La fel este şi cazul diasporei: pe de o parte e dragoste de
România şi dor, pe de altă parte delimitare de multe ori indignată faţă de ceea
ce se întâmplă la Bucureşti. Evaluarea de mai sus nu se vrea o critică ci un
prim pas spre un plan mai bun pentru relaţia dintre românii din diaspora şi
ţara de origine. Or, în orice plan, primul pas e evaluarea prezentului.
Vă propun să vedem cum stăm, ca
imagine de ansamblu. În primul rând, avem mai multe feluri de diaspora, pe
măsura deceniilor în care a avut loc plecarea: fie înainte de 1989, fie în anii
1990, fie după anii 2000. Avem o
diaspora "îndepărtată", dinainte de 1990, cu mulţi oameni educaţi, în
SUA şi Europa , avem o diaspora profund culturală - cântăreţi de operă,
scriitori etc - , o diaspora economică / pragmatică - fie ea din Londra,
Frankfurt, New York şi alte locuri - (capitalişti sau corporatişti români care
au reuşit), o diaspora instituţională - funcţionari de la Uniunea Europeană, dar
şi alte organizaţii internaţionale (uităm că sunt mulţi, şi peste tot), o
diaspora studenţească - cu organizaţii gen LSRS, My Grasp, dar şi unele la
nivel post-universitar, o diaspora "căpşunară" (oameni cinstiţi,
demni de respect pentru munca lor, prioritar agricolă, în special în Spania şi
Italia), o diaspora din ţările emergente: Orientul Mijlociu, Africa ş.a.m.d.
Cu ce le poate fi de folos România
acestor români? În primul rând, prin organizare: dacă brandul de român nu
devine unul bun, de calitate, acesta afectează românii atât în ţară cât şi în
străinătate. În al doilea rând, prin sprijin / coordonare acolo unde sprijinul
naţional poate fi util: la nominalizări în organizaţii internaţionale şi nu
numai. În al treilea rând, prin clădirea unui parteneriat din care diaspora să
aibă un câştig financiar: de exemplu intermediere în materie de exporturi /
importuri. În al patrulea rând, ca apărare a intereselor comunităţii, în ţările
în care acestea sunt ameninţate sau românii devin ţinta atacurilor.
Cu ce pot fi românii din diaspora de
folos României? În primul rând, prin ajutorul acordat familiilor lor, căci dacă
familiile lor trăiesc mai bine şi cheltuiesc banii în România, şi ţara şi
economia înfloresc. În al doilea rând, prin contactele lor şi prin informaţia
de care dispun: cine face o hartă a românilor aflaţi în companii de top în
lumea întreagă, în organizaţii internaţionale sau la Uniunea Europeană
/Bruxelles, vede că sunt mulţi. Aceste informaţii, atâta timp cât ambele părţi
au de profitat de pe urma împărtăşirii lor, pot fi începutul unei prietenii de
lungă durată, pragmatice, care ţine cont şi de interesele personale şi de cele
româneşti. În al treilea rând, prin experienţa pe care o aduc cei care revin
periodic în ţară: orice nouă experienţă ne poate ajuta să ne ridicăm mai repede
şi mai bine; autosuficienţa nu e aliatul nostru. În al patrulea rând, elitele româneşti
din diaspora ne pot ajuta ridicând standardul naţional în media străină şi în
cercurile de elită din ţările de adopţie. Nu în ultimul rând, merită discutat
de un proiect de influenţă politică în ţările în care e activă diaspora: acolo
unde avem comunităţi mari, precum Spania şi Italia, dar şi în alte locuri unde
românii încep să se ridice pe listele partidelor locale, cum ar fi primul român
din Bundestag, în CDU, şi primul consilier român din Bruxelles.
Suntem la începutul aventurii dintre
diaspora şi România, depinde doar de noi cum ştim să o gestionăm, în interes
reciproc.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu