Ziarul
Financiar publică un material în care am vorbit despre un nou studiu
realizat de APCO. Acesta şi-a propus să măsoare
eficienţa asociaţiilor europene. Cine sunt câştigătorii şi ce a contribuit la
poziţiile bune în clasament puteţi citi mai jos.
Articolul
integral apărut vineri, 5 iunie 2015:
……………………….
Un studiu realizat de APCO, în parteneriat cu EurActiv a fost prezentat
recent la Bruxelles. “TradeMarks” îşi
propune să afle în ce măsură federaţiile industriale de la Bruxelles sunt
eficiente în atingerea scopurilor lor politice pe care şi le-au propus.
15 domenii s-au dovedit a fi cheia succesului pentru asociaţiile
europene, cele mai importante fiind lobby-ul, formarea coaliţiilor industriale,
mobilizarea membrilor, reputaţia industriei sau relaţiile cu media. În topul
primelor 5 asociaţii se afla ACEA (Asociaţia Producătorilor Europeni de Automobile),
BusinessEurope (Asociaţia Patronatelor Europene), Orgalime (Asociaţia Europeană
a Ingineriilor Industriale), GSMA (Asociaţia Mondială a Operatorilor în
Comunicare Mobilă) şi COPA-COGECA (Vocea comună pentru agricultori şi
cooperative în Uniunea Europeană).
Este interesant însă să punctăm şi câştigătoarele din 2015 la cele 7
categorii analizate: Transport, evident ACEA, Manufacturi – Orgalime,
Tehnologie – GSMA, Agricultură – COPA-COGECA, Energie – EWEA (Asociaţia
Europeană a Energiei Eoliene), Sănătate – EFPIA (Asociaţia Europeană a
Producătorilor din Industria Farmaceutică) şi Servicii Financiare – EFAMA
(Asociaţia Europeană a Companiilor de Servicii Financiare).
Ce fac aceste asociaţii? Să luăm ca exemplu ACEA - Asociaţia
Constructorilor de Maşini din Europa, din care fac parte şi BMW, şi Renault, şi
Fiat, dar şi alte mărci binecunoscute. Să ne imaginăm că oamenii de la, să
zicem, Mercedes doresc să-i explice Comisiei Europene părerea lor despre
propunerile legislative pentru dezvoltarea siguranţei rutiere. După aceea vin
delegaţii Volvo să-i explice Comisiei versiunea lor, iar într-o săptămână
sosesc şi cei de la Fiat cu acelaşi subiect. E prea complicat şi ineficient,
iar prin urmare se recomandă “coagularea grupurilor industriale” în asociaţii
europene (grupuri de interese), cu Adunări Generale anuale ale membrilor,
Grupuri de lucru sectoriale şi, pe cât posibil, Secretariat permanent în
Bruxelles. Astfel se pot prezenta “opinii comune ale industriei despre acel
subiect”. Asociaţia îşi exprimă foarte vizibil opinia despre subiectul
menţionat, în numele sectorului pe care este împuternicit să îl reprezinte,
conform statutului organizaţiei. Desigur atingerea compromisului în aceste forumuri “interne” de dezbatere
nu este un lucru uşor. Să nu uităm că, în ciuda faptului că stau la aceeaşi
masă a negocierilor, cei care formează asociaţia sunt în competiţie comercială
permanentă, iar cei care lucrează în vânzările de automobile ştiu bine ce
înseamnă asta.
Comparativ cu rezultatele primei ediţii a studiului APCO (2013), în acest
an, în general, asociaţiile sunt percepute a fi mai eficiente acum decât erau
cu doi ani în urmă. Ceea ce e nou faţă de studiul precedent este importanţa
mobilizării membrilor pentru formarea de coaliţii. Dacă mobilizarea vocii
individuale a membrilor devine mult mai puţin importantă, identificarea de
aliaţi şi formarea de alianţe strategice pe probleme specifice este acum
critică.
Profesioniştii în comunicare tind să presupună că într-o lume din ce în
ce interconectată şi mai digitalizată, toate organizaţiile ar trebui să fie
foarte active pe social media. Dar, ca în 2013, social media are încă un impact
redus asupra eficienţei în cazul asociaţiilor europene. Există o mulţime de
excepţii, dar în general, o strategie media mai tradiţională pare a fi încă mai
de succes.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu