Polonia – lecţii de diplomaţie

Mihaela Enache, foarte bine sublinia într-un material publicat de Cadran Politic – “Liderii politici polonezi au înţeles să renunţe la abordarea predecesorilor săi şi la un anumit tip de retorică – eurosceptică şi naţionalistă – adoptând o linie de deschidere şi implicare în concertul european”.

Recent Varşovia a preluat preşedenţia rotativă a Grupului V4, însă, în 2013, încă nu am uitat nici mandatul exemplar din 2011 la Uniunea Europeană. “Polonezii au înţeles foarte bine să-şi valorifice mandatele de conducere în diferitele formate de cooperare europeană pentru a-şi spori vizibilitatea în plan regional şi pentru a-şi îndeplini proiectul includerii în nucleul decizional de la Bruxelles”, sublinia Enache.

Ministrul Sikorski menţiona în această primăvară, în ceea ce priveşte consolidarea politicii externe poloneze, inclusiv o nouă abordare a relaţiei cu diaspora şi susţinerea cu precădere a acelor proiecte ce întăresc cooperarea economică dintre diaspora şi ţară.

Concluziile materialului care mi-a reţinut atenţia precizează că “acest reviriment diplomatic al Poloniei în concertul european se datorează într-o măsură considerabilă şi evoluţiilor sale din cadrul politicii interne. Nicio activitate diplomatică în exterior, oricât ar fi ea de dinamică şi eficientă, nu poate suplini rezultatele politicii interne. Clasa politică poloneză a înţeles să facă reforme, să menţină o stabilitate politică, să-şi coordoneze eforturile pentru atragerea de fondurile europene şi, mai ales, să le gestioneze eficient”.

Legat de poziţia în cadrul UE, lecţia pentru România este că trebuie renuntat la ieşirile naţionaliste, deoarece nu sunt deloc agreate de către Parlamentul European, trebuie insistat pe parteneriatele bilaterale cu statele ce prezintă interese comune, dar nu în ultimul rând pe stabilitatea politică naţională.

Dan LUCA / Bruxelles