Comunicarea
prin intermediul presei locale este ceva real, simţi cetăţeanul căruia i te
adresezi. Regent am început o nouã colaborare, cu cotidianul Argeşul.
Mă bucură foarte mult deschiderea acestor publicaţii pentru a avea informaţii
directe din capitala Europei.
Iată primul
articol pentru argeşeni, şi nu numai:
.............
România este
membră a Uniunii Europene de peste 6 ani şi jumătate, însă întrebarea care se
pune este dacă înţelegem cu adevărat în ce am intrat aderând la UE.
Racordarea unei
ţări de peste 20 milioane de locuitori la Uniunea Europeană reprezintă un lucru
foarte complex, greu de realizat. Nu trebuie blamată o persoană anume, un
partid politic şi nici măcar instituţiile statului pentru nerealizarea perfectă
a acestui obiectiv. Deşi este paradoxal, “procedura macro” de relaţionare
naţional-europeană este un algoritm tehnic, necesitând expertize multiple în
anumite sectoare specifice (legislaţie, social, sector de afaceri etc). Voinţa
politică este importantă, dar trebuie sprijinită de o puternică componentă
tehnică.
Fără îndoială,
există la nivelul României o problemă de resursă umană alocată, de finanţare a
acestui sistem de “calibrare fină a României la Uniunea Europeană”. Este clar
că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le
are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca
actualele tendinţe să fie corectate. Fibra românească actuală nu poate produce
rezultate performante în actuala stare de fapt.
Instituţiile
statului român trebuie ajutate de structuri şi mecanisme complementare. Cei aproximativ
100 de români din Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE nu pot face
miracole în faţa avalanşei de documente tehnice rezultate din malaxorul
european. Trebuie clădite “filtre puternice”, implicând în acest mecanism
sutele de funcţionari români de la Comisia Europeană, ajunşi acolo fiindcă ţara
lor e membră UE, dar care acum, aşa cum bine ştim, reprezintă Uniunea. Se poate
consolida asociaţia românilor din Bruxelles-ul european, făcând-o mult mai
funcţionabilă, având suportul a cel puţin un Centru de Gândire românesc plasat
la nivelul capitalei europene.
Mai avem puţin
până la alegerile pentru Parlamentul European din 2014. Eurodeputatul este
reprezentantul cetăţeanului. Rolul acestuia nu trebuie să se mărginească în a
activa în anumite comisii parlamentare, iar în weekend în a explica cetăţenilor
de pe sticla televizorului activitatea Parlamentului European. Parlamentarul
european trebuie să fie acel pivot care să explice Guvernului şi Parlamentului
României iniţiativele de la nivel comunitar. Este persoana care înţelege cum se
poziţionează sectorul de afaceri, şi în special cel românesc, pe subiecte
europene, este într-un permanent contact cu societatea civilă organizată pentru
a asculta opinia cetăţenilor. Eurodeputatul ştie cum să interacţioneze cu
funcţionarii români din Comisia Europeană pentru a afla fiecare iniţiativă care
priveşte România. Este acea persoană care înţelege că integrarea României nu
este doar un proiect instituţional, iar cei 2.500 de români din Bruxelles sunt
parte a dezvoltării ţării noastre.
Cetăţeanul
român este şi el derutat de actuala Europă, mult mai eurosceptic pe fondul
crizei financiare. Trebuie însă să înţeleagă
mecanismul european, trebuie să i se explice că implicarea este necesară.
Concluzia generală? Statul Român al următorilor 10-20 ani trebuie regândit, iar
dacă reuşim să ne folosim optim resursele, vom juca un rol important în Europa!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu