Ziarul
Financiar publica marţi 25 martie articolul meu în care am insistat din nou
pe importanţa prezenţei în structurile industriale europene pentru anticiparea
efectelor legislaţiei.
Redau în continuare materialul
integral:
............
O reprezentare a intereselor
româneşti în structurile europene şi internaţionale nu poate fi cu adevărat
eficientă fără o reprezentare activă a business-ului românesc în structurile
reprezentative de profil, adică patronatele şi asociaţiile europene. În primul
rând trebuie să fii prezent peste tot unde e nevoie, şi apoi să realizezi că e
nevoie să acţionezi pe măsura puterii şi intereselor tale. Desigur, una e
sectorul privat german şi alta cel românesc, unul e cel britanic şi altul cel
maltez, dar asta nu înseamnă că nu se poate influenţa cursul unor asociaţii
şi/sau federaţii doar pentru că provii dintr-o ţară mai mult sau mai puţin
săracă. La Bruxelles contează mai mult, având în vedere că nu e vorba atât de
un oraş de business, cât despre un oraş al legislaţie, posibilitatea ţării tale
de a influenţa politicile europene.
Sunt multe asociaţii şi federaţii
la Bruxelles şi nu toate sunt relevante - în fond, sunt aproximativ 3.000 de
federaţii industriale europene la Bruxelles, însă marile federaţii industriale
nu trebuie "ratate". Că vorbim de organizaţii de ordin general precum
"Business Europe", de European Round Table (ERT), sau că vorbim de
asociaţii de nişă, precum cele din domeniul auto, al energiei, al agriculturii
şi nu numai, prezenţa activă acolo poate face diferenţa între o legislaţie
viitoare de bună calitate, compatibilă cu interesele industriei româneşti, sau
una care ne ignoră cu totul dorinţele.
În fond, de multe ori, noi am
jucat "provincial" în ultimii ani, considerând că Bruxelles-ul e cu
Bruxelles-ul şi Bucureşti-ul e Bucureşti-ul, noi ne vedem de ale noastre, ei de
ale lor. Lucrurile însă nu stau aşa nici teoretic, nici practic. La Bruxelles
se decide în prezent 75% din legislaţia aplicabilă în plan naţional. În
consecinţă, nu scapi de legile europene doar pentru că le ignori parcursul. Şi
aici nu e vorba numai de proceduri de infringement, ci efectiv de standarde
europene care îţi pot face rău dezvoltării, dacă ajung să fie decise şi
ulterior aplicate.
Prezenţa activă în federaţii şi
asociaţii de top din Bruxelles tocmai la asta ajută: ca un sistem de alertă
rapidă, între colegi de industrie cu privire la ce ne face bine, şi ce ne face
rău din legislaţia europeană. Astfel, reprezentanţii industriei româneşti pot
ulterior alerta echipele europarlamentare sau Reprezentanţa noastră pe lângă
Uniunea Europeană, pentru poziţionarea ei în Consiliu. Totodată, dincolo de
acest sistem de bază, trebuie să înţelegem utilitatea influenţei pe măsura
creşterii în ierarhia instituţiilor: dincolo de grupurile de lucru, e important
să fim ambiţioşi şi să tindem spre poziţii de conducere, coordonare şi aşa mai
departe. Numai cu reprezentanţi activi, buni relaţionişti şi ambiţioşi, ajutaţi
de consultanţi cu experienţă în oraş, vom putea ridica industria românească în
plan european. Modele precum BDI-ul german, CBI-ul britanic şi Confindustria
italiană ne arată că nu e imposibil, dimpotrivă.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu