Omul simplu are
nevoie să i se explice cum funcţionează mecanismului european printr-o
terminologie simplă, concretă, trebuie să i se traducă pe limba sa evenimentele
din sfera afacerilor europene, toate acestea pentru a conştientiza importanţa
implicării sale în determinarea politicilor europene.
Vă recomand să
citiţi despre aceasta în cel mai recent articol pe care l-am pregătit pentru Cariere,
în care m-am adresat simplului cetăţean:
........
Dragă
cetăţeanule, cu toţii suntem oameni simpli, fie că ne convine sau nu să o
recunoaştem. Suntem simpli raportat la ceea ce cunoaştem mai puţin, şi mai
complecşi când vine vorba de mediul nostru profesional curent, unde suntem mai
confortabili. În materie de politici europene, nu sunt mulţi iniţiaţi, deci
titlul s-ar putea tranforma cu uşurinţă în „Legătura dintre politica europeană
şi români”, sau „Legătura dintre Uniunea Europeană şi cetăţeni”.
Ceea ce ne
propunem prin prezentul articol e să găsim nişte reţete pentru o mai bună
comunicare a proiectului european, astfel încât românii să îşi păstreze
eurofilia şi să nu devină eurosceptici, ca alţi europeni.
Pentru români,
aderarea la UE a însemnat în primul rând, în materie de aşteptări, libertate de
circulaţie - cu corolarul posibilităţii de a munci în UE - şi săculeţe cu bani
europeni. Dacă în materie de circulaţie şi muncă, în ciuda unor restricţii încă
existente, a fost de muncă - cel puţin înainte de criza economică -, în materie
de bani europeni, românii au trecut de la extaz la agonie. Într-adevăr, spre
deziluzia multor români, banii europeni s-au „dat” - atât cât s-au dat - pe
bază de proiecte şi nu de repartizare, din plan central sau local. Sărăcia,
nevoia, nu a fost un criteriu de selecţie, ci proiectarea de succes, UE ne dă,
dar nu ne bagă în traistă.
În consecinţă,
dacă vrem să apropiem politica europeană de cetăţean, e nevoie de o comunicare
pragmatică, realistă şi în acelaşi timp pozitivă: da, UE e un proiect de succes
indiferent de ştirile pe care le auziţi cu privire la eurozonă şi absorbţia
noastră de fonduri europene, da, România poate fi o poveste de succes, haideţi
să ne organizăm. Avem nevoie aşadar de o comunicare mai proactivă, bazat pe
oportunităţi prezentate realist.
Din păcate, s-a
pierdut o parte din entuziasmul media faţă de afacerile europene, asta şi
pentru că actorii instituţionali de profil nu mai au nici ei pasiunea şi
energia de altădată. În 2007, am început cu entuziasm, în 2013 parcă am obosit
să ne mai pese, şi UE mai e doar a cincea roată la căruţă. Or, în contextul în
care atât de multe lucruri se decid la Bruxelles (75% din legislaţia
„naţională”) sau de pe urma relaţiei cu Bruxelles-ul (Schengen, mecanismul de
cooperare şi verificare în materie de justiţie ş.a.), acest lucru trebuie să se
schimbe. Alegerile europarlamentare din mai 2014 sunt o şansă care nu trebuie
ratată, atât în sine, cât şi ca perspectivă: dacă lăsăm afacerile europene să
amorţească, va fi foarte greu să le resuscităm când vom fi la cârma UE, în
2019.
Un suflu nou
pro-european e imperios necesar şi pentru toţi cei implicaţi până acum în
afaceri europene, fie că vorbim de oameni din ministerele româneşti, din
administraţia bruxelleză sau de sfera politică, fie că discutăm de oameni care
au încheiat capitole de negociere cu UE, de funcţionari care duc greul
aprobării proiectelor europene sau de oamenii politici ai momentului. Avem
nevoie mai mult ca oricând de o alianţă pentru succesul României în afacerile
europene; vă propun aşadar să ne organizăm în plan central şi să comunicăm cu
oamenii în plan local. Să dăm, dincolo de negativismul politicii în plan
naţional, o speranţă justificată şi elegantă, cu privire la perspectiva
europeană.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu