Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Din lumea ONG-urilor europene”

Ziarul Argeşul este una dintre publicaţiilor locale care mi-a oferit ocazia de a vorbi despre lumea afacerilor europene. În cel mai recent material pregătit pentru argeşeni am descris modul în care, printr-o gestionare sustenabilă a activităţii de lobby, dar şi multă perseverenţă, se reuşeşte impunerea la Bruxelles.

Pentru cei interesaţi, prezint în continuare integral acest material:

...............

Vorbim mult despre comunicare eficientă şi lobby pentru susţinerea intereselor la Bruxelles, însă discursurile tehnice şi limbajul de lemn nu fac altceva decât să descurajeze şi să determine aceeaşi persistenţă a convingerilor că lobby-iştii sunt “oaia neagră” a sistemului european, că derulează activităţi negative. Personal, cred în puterea exemplului, cea mai bună motivare şi cel mai solid argument că realitatea este alta.

Perioada 1997-1999, în timpul studenţiei, mi-a dat ocazia să relaţionez cu presa europeană şi cu Comisia Europeană, în special cu DG XXII, actuala Direcţie Generală de Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene, fiind omul de Relaţii Publice al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE) la Bruxelles. Vorbesc aici despre un lobby de ONG, cu un impact imens pentru milioane de tineri. AEGEE-Europe a avut o contribuţie esenţială la lansarea programului Erasmus în anii ’80. Lobby-ul efectuat în perioada 1986-1987, prin presă, dar şi printr-o serie de întâlniri cu şefii de stat din ţările UE (W. Martens în Belgia, R. Lubbers în Olanda şi, desigur, F. Mitterand în Franţa) au reuşit să ţină Erasmus pe agenda Consiliului de Miniştri, în ciuda a două refuzuri venite din Franţa, Germania şi Marea Britanie.

Evenimentele prilejuite de lansarea programului Erasmus evidenţiază importanţa implicării organizaţiilor non-guvernamentale în acţiunile care au relevanţă pentru grupul de interese pe care îl reprezintă. În acest caz, studenţii europeni au reuşit demararea practică a programului Erasmus. Rolul ONG-urilor nu se opreşte însă doar la o deblocare şi un eventual ajutor în implementarea unor programe europene. Se vorbeşte tot mai mult de politici europene ancorate în realitate. Implicarea în dezbateri reale şi redactarea propunerilor concrete este direcţia în care o societate responsabilă trebuie să se îndrepte.

ONG-urile sunt privite cu mare atenţie în lumea capitalei Europei. Alături de instituţiile europene şi de “grupuri de interese industriale”, ONG-urile întregesc “triunghiul de aur”, al celor care “produc” legislaţia europeană. Există sute de ONG-uri la Bruxelles, majoritatea formate dintr-o persoană sau două, care “trăiesc” dintr-o finanţare anuală provenită în special de la Comisia Europeană. Acţiunile lor sunt importante în special în mecanismul “comunicării UE” către cetăţenii europeni.

Avem şi anumite “ONG-uri mărci”, care se remarcă în anumite politici sectoriale. Majoritatea dintre acestea au un secretariat propriu în Bruxelles-ul european, cu persoane plătite şi strategii de comunicare bine puse la punct. Lobby-urile lor sunt foarte eficiente în majoritatea lor, reuşind să le “ţină piept” celor din industrie în toate aspectele dezvoltării europene. Astfel, bine apreciate la Bruxelles sunt şi Oxfam, Caritas Europe, Solidar, European Social Platform, European Public Health Alliance, CONCORD, EURODAD, FEANTSA, Inclusion Europe, Transparency International, Corporate Europe Observatory şi Amnesty International.

Dan LUCA / Bruxelles