Mi-a făcut o
desosibită plăcere să răspund unui nou interviu realizat de ziarul
Făclia. Cu această ocazie vorbeam despre cum văd eu viitoarele alegeri
europarlamentare.
Redau în
continuare materialul publicat în 31 octombrie:
.........
Făclia: Ce credeţi, Europa se află cu adevărat într-un
moment de răscruce?
D.L: Traversăm
o perioadă în care dezbaterile legate de viitorul Uniunii Europene devin un
subiect fierbinte, atît la Bruxelles, cît şi în alte capitale europene. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, declara recent că vede
“integrarea europeană” ca soluţie la problemele cu care se confruntă Uniunea în
ultimii ani. Un recent raport privind viitorul UE, descrie trei posibile
scenarii conform cărora sînt “şanse” aproape nule să asistăm la destrămarea
construcţiei europene pînă în anul 2030. “Colapsul”, varianta cu cele mai
puţine argumente de a se produce, aduce în discuţie moneda euro, ieşirea
Greciei din eurozonă, şi în final, ca şi efect, reinstalarea controalelor
vamale. “Declinul lent pe fondul crizei economice, statele membre menţin euro,
însă nu la nivelul dolarului sau yenului”, este cel de-al doilea scenariu
imaginat. “Renaşterea Uniunii Europene” este considerată posibilă de către
autorii americani ai raportului, în condiţiile unei Europe cu organizare de tip
federal.
Făclia: Chiar există pericolul blocajului Parlamentului
European după alegerile din mai 2014?
D.L: Crizele
financiare pe care le trăim au un impact major asupra construcţiei europene.
S-a observat că o atmosferă de criză nu conduce la o integrare mai accentuată,
ci la o izolare din partea unor ţări. Sondajele de
opinie o arată clar, suportul cetăţenilor europeni pentru UE este în scădere.
Nuanţînd însă, observăm că aceştia nu critică ideea de Uniune Europeană, însă
nu sprijină sistemul european creat în ultimii ani. La nivel european apar noi lideri, noi mişcări, noi propuneri şi asta nu e
rău. Problema e că majoritatea dintre aceştia îşi clădesc discursul public pe
radicalizarea mesajului anti-sistem, cu conotaţii anti-UE. Dacă mergem în
această direcţie, partidele anti-sistem vor profita enorm de alegerile europene
de anul viitor. Într-un scenariu catastrofă, vom avea 25% din Parlamentul
European de după mai 2014 dominat de eurodeputaţi care sînt împotriva UE, sînt
pentru revenirea în matricele naţionale, fără nici o şansă de a menţine
sistemul european.
Făclia: Cum îi putem motiva pe români să îi intereseze
alegerile europene?
D.L: Sistemul
este foarte complex şi din păcate o comunicare insuficientă şi incorectă
creează confuzii. Putem avea alegeri europene în România pline de sens, în care
cetăţenii să fie cu adevărat interesaţi, în care să putem discuta chestiuni
reale. Mingea este însă în terenul partidelor politice. Avem o echipă
europarlamentară echilibrată, avem periodic nevoie însă şi de suflu nou, de
oameni conectaţi atît la realitatea de la Bruxelles cît şi la cea din România.
Această “dublă pălărie”, precum şi complementaritea necesară între voinţa
politică şi expertiza tehnică, face ca influenţa la Bruxelles să fie maximă,
căci am avea oameni care să vorbească şi româna şi “bruxelleza”. Dacă avem pe
listele propuse de partidele politice româneşti candidaţi care înţeleg cu
adevărat complexitatea politicilor europene, realtăţile politico-administrative
româneşti, şi de multe ori chiar nuanţele regionale, avem o şansă să susţinem
un dialog util societăţii româneşti. Miza e mare, cine formează echipa de 32 de
eurodeputaţi care vor conecta România la Europa pînă în 2019, cînd preluăm
preşedenţia UE? Dacă vom merge însă pe aceleaşi nume, cu aceleaşi subiecte tocite
de malaxorul mediatic românesc, riscăm să pierdem interesul pentru astfel de
interacţii. Şi e mare păcat. Pierde instituţia europeană, pierde partidul
politic, pierde ţara şi pierde cu siguranţă şi cetăţeanul român.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu