Am considerat
oportună explicarea pe înţelesul cetăteanului simplu, a ceea ce presupune un
partid politic, pentru ca aşteptările pe care cei mai mulţi dintre alegători le
au, să fie realiste, ancorate cât mai bine în posibilităţile actuale ale
contextul naţional şi european.
Recomand articolul
integral pe care l-am scris pe această temă şi care a fost publicat de ziarul
Argeşul, miercuri, 23 octombrie:
...............
În contextul dezbaterilor interne,
importantă este şi înţelegerea corectă a noţiunii de “partid politic”. Într-o
abordare “didactică”, o posibilă definiţie a partidul politic este: “o grupare
relativ organizată şi stabilă, care exprimă sintetic şi reprezintă interesele
unui anumit grup social, căutând să le apere şi să le promoveze împotriva
altora şi luptând pentru cucerirea sau menţinerea puterii politice. În cadrul
mişcării politice se discută doctrine politice şi adaptarea lor la contextul şi
contemporanitatea fiecărui peisaj demografic. Într-o permanentă interacţiune cu
simplii cetăţeni, partidul decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile
cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările
electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să instituţionalizeze
promisiunile”.
Trebuie înţeles că un partid politic
nu este statul sau instituţiile acestuia. Partidul nu este o companie privată
sau multinaţională, şi nici măcar o organizaţie neguvernamentală. Din păcate
însă, în România se proiectează participarea şi angajamentul politic ca pe o
luptă între totul sau nimic. Partidele politice devin forme instituţionalizate
ale puterii, iar aşteptările omului simplu, neimplicat politic, sunt total
denaturate. Prea mulţi cred însă că politicienii au puteri magice, adevăraţi
zei mitologici, controlând sisteme în care prin “voinţa politică” totul e
aranjabil şi posibil. Şi nu contează că respectivul politician e la putere sau
în opoziţie, ales sau chiar neales într-o funcţie publică… Şi facem o mare
greşeală dacă gândim sistemul politic românesc în acest mod!
Pe fondul frământărilor
contemporane, atât din motive financiare, cât şi diferitele crize politice
interne, s-a ajuns la o tendinţă generală în întreaga Europă, în care oamenii
politici şi-au pierdut credibilitatea. Cum se manifestă această lipsă de
încredere? În special prin lipsa la vot şi dezinteresul faţă de viaţa politică.
Cea mai concludentă dovadă a fost prezenţa la alegerile pentru Parlamentul
European din 2009 şi rezultatele sondajelor care relevă că cei mai mulţi
cetăţeni europeni recunosc că şi-au pierdut interesul pentru politică şi sunt
de părere că votul lor pentru alegerea europarlamentarilor nu ar schimba cu
nimic situaţia actuală – o viziune total greşită!
Fostul ministru Vasile Dâncu spunea
că este necesară, totuşi, prezenţa şi implicarea în politică, spre deosebire de
a aştepta schimbările în bine, fără a face nimic – “Când faci politică, poţi da
cuiva un mandat greşit, te poţi înşela. Când nu faci politică, dai un mandat în
alb oricui, nu ai nimic de spus, nu ai nicio şansă pentru a-ţi pune amprenta ta
asupra regulilor jocului”.
“Pentru că politica trebuie să redea
speranţa oamenilor, speranţa că mersul lumii este înainte şi că merită să
muncim pentru că lumea de mâine, cea a copiilor şi nepoţilor noştri, va fi un
loc mult mai bun decât cel în care am trăit noi. Dacă vom abandona atât de
uşor, s-ar putea ca mâine să fie prea târziu, iar România trebuie construită
acum!”
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu