Prof. univ. dr.
Alina
Bârgăoanu, Rectorul SNSPA, încerca să găsească răspuns la întrebările
legate de crizele repetate care au afectat construcţia europeană în ultimii
ani. Aceasta prelua ceea ce spunea filosoful german Jurgen Habermas, care “a utilizat primul sintagma cuprinzătoare
“criza Uniunii Europene” pentru a descrie în profunzime ansamblul de evenimente
care însoţeşte “criza”. Pentru Habermas, efectul pozitiv - dar neaşteptat al
crizei - a fost acela că viclenia raţiunii economice, mai precis a lipsei de
raţiune economică şi financiară, “a readus chestiunea
viitorului Europei pe agenda politică”. În viziunea sa, una dintre cauzele fundamentale
ale actualei paralizii din interiorul UE este “tăcerea vinovată” a liderilor
statelor membre privind viitorul Europei, tăcere care maschează divergenţele
profunde cu privire la scopurile şi raţiunea de a fi ale acesteia”.
Alina Bârgăoanu
sublinia şi că “Europa este mai degrabă
conştiinţă decât geografie. Iar această conştiinţă trebuie creată, susţinută, împărtăşită
prin şi în comunicare.
Şi, după cum ştim, în orice demers de comunicare, încrederea este moneda de
schimb cea mai valoroasă, poate chiar singura”.
În concluzie,
întrebarea care nu a primit răspuns este dacă probelema gravă “cu care se confrunta UE în acest moment este
euroscepticismul
- din moment ce o astfel de atitudine denotă un tip de interes şi de preocupare
reale din partea cetăţenilor”, sau “fenomene
mai grave precum eurocinismul sau europopulismul”.
Apreciez mult
cercetarea practică a celor de la SNSPA Bucureşti, instituţie cu care
relaţionez de 2 ani de zile, foarte bine, indiferent că este vorba de studenţi
sau de cadrele didactice.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu