În articolul
publicat azi, 26 noiembrie de ziarul
Argeşul, am reluat subiectul racordării României la Uniunea Europeană,
insistând de această dată pe resursa românească din Comisia Europeană.
Redau în continuare
materialul integral:
.........
Pentru a
înţelege cum poate România să-şi îmbunătăţească capacitatea de a influenţa
deciziile luate “la centru” şi cum se pot regăsi interesele naţionale în
politicile europene, este relevantă cunoaşterea conexiunilor pe care le au
ţările membre cu Bruxelles-ul. De această dată mă voi opri asupra
comisarilor europeni, de altfel un subiect important, având în vedere că vara
viitoare vom asista la încheierea mandatului actualei Comisii şi la desemnarea
viitorului preşedinte şi a noilor membri.
Recent, francezii
de la Bruxelles constatau: “Încă de acum trebuie să gândim profilul viitorului
comisar european francez, dar şi ce politicieni francezi pot conduce comisiile
strategice din cadrul Parlamentului European. Trebuie să sensibilizăm factorii
de putere de la nivel naţional, pentru a nu ne trezi că trocurile politice
locale împing spre Bruxelles politicieni care nu pot fi operaţionali în mediul
intercultural al afacerilor europene”, explica un reprezentant al unui think tank
francez din Bruxelles. La fel, această pregătire înainte
de desemnarea comisarilor europeni, trebuie să ne preocupe şi pe noi, românii.
De-a lungul
celor aproape şapte ani de la aderare, am deţinut un portofoliu mai puţin
strategic, multilingvismul, avându-l comisar european pe Leonard Orban, al
cărui mandat s-a încheiat în 2010, iar în prezent Dacian Cioloş este actualul
comisar pe Agricultură. Cioloş face o treabă extraordinară la Bruxelles, chiar
dacă poate în ţară se aude prea puţin despre realizările sale. Deşi are un
profil foarte tehnic, fiind foarte vertical pe domeniul său, dacă vedeţi şi
declaraţiile preşedintelui Barosso, ca şef al Comisiei Europeane, dar şi ale
altor experţi, face o treabă foarte bună, având în vedere reforma politicii
agricole. În general însă puţine ţări reuşesc să menţină două mandale la rând
pe acelaşi portofoliu, deci probabilitatea ca din 2014 România sa deţină din
nou “agricultura” este foarte mică.
Noua structură
a Comisiei Europene se va înşuruba undeva în toamna anului viitor. România va
propune – prin Guvern – un candidat care va trebui să aibă şi aprobarea
preşedintelui ţării şi care, după aceea, va trebui trecut prin malaxorul
audierilor de la Parlamentul European. Anticipând, cred că ar trebui să gândim
strategic, să sărim şi să avem un lobby pentru a ocupa locul de comisar
european pentru Energie. România are un profil energetic foarte bun, astfel că
ar trebui să încerce să obţină următorul comisar european. Ca independenţă
energetică de ţară, noi suntem printre primele trei state din UE şi în plus
avem un profil foarte bun şi la energia regenerabilă.
Şi dacă vom avea o
abordare de acest gen, dacă nu vom obţine acest portofoliu, măcar şeful de
cabinet al comisarului pentru Energie să fie român. Aceste lucruri ţin de
capacitatea de negociere şi, astfel, România ar trebui să joace la un nivel
ridicat, pentru viitoarele posturi din Comisia Europeană.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu