Organizarea alegerilor primare europene a
venit ca o soluţie la problemele de legitimitate pe care le întâmpină în ultima
perioadă instituţiile europene. În cel mai recent material pe care l-am
pregătit pentru Jurnal
de Dâmboviţa am explicat importanţa participării active a populaţiei la
realizarea acestui obiectiv.
Redau în continuare articolul publicat de
cotidianul dâmboviţean în această vineri:
……….
Vorbim mult despre alegerile europene din
2014, dar nu insistăm suficient, părerea mea, pe ce înseamnă acest scrutin
pentru cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE. Ei sunt cei care trebuie să
înţeleagă importanţa rolul lor, ca alegători, în definirea viitorului blocului
comunitar. Criticii şi susţinătorii Uniunii Europene sunt de acord cu faptul că
trebuie să se lucreze la creşterea gradul de democraţie pe măsură ce influenţa
asupra vieţii de zi cu zi a simplului cetaţean creşte.
După cum se discută la nivel european,
înainte de Europarlamentarele programate pentru anul următor, ar trebui să se
cunoască numele candidaţilor propuşi de fiecare partid care urmează să îl înlocuiască
pe José Manule Barroso, ce îşi va încheia mandatul în octombrie 2014.
Exemplul dat recent de publicaţia britanică
Wall Street Journal este foarte util în a înţelege mecanismul - „În acest fel,
mulţi alegători europeni vor vota ştiind că, dacă formaţiunea lor favorită va
câştiga cele mai multe mandate în Parlamentul European, atunci personalitatea
nominalizată de aceasta va fi viitorul preşedinte al Comisiei.
Un alegător al Partidului Laburist din
Marea Britanie ar şti astfel că dacă grupul socialist va câştiga cele mai mare
număr de locuri atunci, de exemplu, Martin Schulz, actualul preşedinte al
Parlamentului European şi cel nominalizat de socialiştii europeni, va deveni
viitorul şef al Comisiei Europene”. După cum ati văzut, controversele există şi
de această dată în dezbaterile europene, inclusiv din partea proeuropenilor.
Sistemul este foarte complex şi din păcate, incorect comunicat creează confuzii
şi nesiguranţă.
Uniunea Europeană, sui generis, se
confruntă cu o necesitate a îmbunătăţirii mecanismelor eficiente şi democratice
de implicare şi selecţie a liderilor. Există o nevoie de îmbunătăţire atât a
strategiilor de coordonare inter-instituţionale, cât şi de o „re-configurare” a
discursului politic. Trebuie schimbat mult şi rapid,
asta desigur dacă trecem de la turaţia de tip „Europă a elitelor” la una de tip
„Europa cetăţenilor”.
Cetăţenii din
toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele
politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi
exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o
manieră din ce în ce mai democratică.
De câţiva ani,
Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar
şi în Uniunea Europeană. Preşedintele american are merite deosebite, dar şi un
sistem care l-a „inventat”. Obama este un produs al sistemului american, aşa
cum vom avea alţi lideri americani aleşi cel puţin o dată la 8 ani. Alegerile
primare i-au dat posibilitatea liderului american în a se afirma, nu o campanie
de două luni, survenită după nominalizarea de către Partidul Democrat ca şi
candidat oficial la funcţia supremă în Stat.
Specialiştii au
început să admită faptul că succesul integrării europene impune mai mult decât
implementarea unor instituţii eficiente şi armonizarea politicilor la nivel naţional
cu cel european. E nevoie în egală măsură de respectarea principiilor
democraţiei la nivel comunitar. Uniunea Europeană speră să îmbunătăţească
participarea cetăţenilor pentru crearea unei democraţii supranaţionale,
participarea activă a populaţiei fiind un factor cheie în acest mecanism.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu