Politica de comunicare a UE nu este reglementată prin dispoziţii specifice
de Tratate, ci decurge în mod direct din obligația Uniunii Europene de a
explica publicului funcționarea și politicile sale, precum și înțelesul
„integrării europene”, în general”.
Comunicarea
cu cetățenii constituie de multă vreme o dilemă
şi o preocupare continuă pentru instituțiile europene, care caută acum, mai
mult ca oricând, să promoveze încrederea în proiectul european, ştirbită în
ultimii ani pe fondul crizei economice şi creşterea mişcărilor eurosceptice şi
populiste. Astfel, în prima Comisie Barroso (2004-2009), Direcția
Generală Comunicare era de resortul comisarului pentru relații instituționale
și strategia de comunicare (Margot
Wallström). În a doua Comisie Barroso (2010-2014), politica și strategia
de comunicare au fost grupate împreună cu cetățenia în portofoliul comisarului
pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, astfel că în 2010
portofoliul de comunicare a fost atribuit doamnei comisar Reding.
În actuala Comisie Europeanã, după reorganizarea
portofoliilor şi stabilirea organigramei, responsalibitatea Comunicãrii UE nu este atribuitã
nici unui comisar european. Direcţia
Generală Comunicare, responsabilă
de informarea și comunicarea
politicilor Uniunii Europene către publicul larg, funcționează prin intermediul mass-media, a liderilor de opinie, a reprezentanțelor Comisiei și a rețelelor de informare din statele membre, fiind totodată responsabilă de informarea Comisiei cu privire la evoluția opinie publice și coordonarea acțiunilor
de comunicare în cadrul Comisiei,
se aflată sub responsabilitatea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Dan LUCA
/ Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu