Într-o analiză realizată de cãtre Radu Şerban sunt analizate două
economii care, se pare, au mai multe asemănări decât am crede la prima vedere -
UE și Japonia. “În fapt, nu numai talia le apropie, ci și o serie de trăsături
și evoluții asemănătoare. Economii de piață mature, cu standarde ridicate de
viață și însemnate sectoare ale serviciilor, ajunse la o anumită saturație a
creșterii și împovărate de îmbătrânirea populației, fac eforturi să rămână în
zona pozitivă a dinamicii PIB. Zona euro nu a reușit să revină la nivelul PIB
din 2008, iar arhipelagul nipon s-a mulțumit cu o cvasi-stagnare în ultimele
două decenii”, explica diplomatul român.
Aş putea spune că tocmai aceste asemănări se poate să
fi contribuit la un parteneriat economic productiv de-a
lungul ultimelor decenii – “Japonia a văzut în UE, de-a lungul deceniilor, o
superputere „blândă”, interesându-se de cooperarea în domenii ca gestionarea
dezastrelor și crizelor, securitate cibernetică, combaterea terorismului și a
epidemiilor și alte provocări globale. La rândul său, UE, ca actor global
promotor al unor valori fundamentale, a găsit în Japonia un partener solid de-a
lungul timpului. Un rezervor imens de interese comune, complementarități,
bunăvoință și talente trebuie să animeze în viitor acțiunea comună euro -
niponă pentru a face față provocărilor, inclusiv în domeniul apărării”.
Apropo de parteneriate, este interesat de analizat
care este relaţia Japonia-România. Am putea insista pe dezvolatrea acestui
parteneriat, “investind” mai mult în crearea unei Japonii - piaţă de desfacere pentru
produsele şi serviciile româneşti.
Am putea adăuga Japonia la lista ţărilor care pot
contribui la poziţionarea României ca mare “jucător” la nivel european, şi de
ce nu, global:
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu